Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia - Despre UAB
 
Plan operaţional 2007

Inapoi la Planuri operaţionale 2006 - 2016

 

PLAN OPERAŢIONAL 2007



MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE UNIVERSITĂŢII

     Planul operaţional preconizează consolidarea misiunii educa-ţionale, ştiinţifice şi culturale a Universităţii, în context naţional şi european, paralel cu o deschidere mai hotărâtă către componen-tele economice, sociale şi comunitare ale misiunii.
     De asemenea, planul operaţional vizează o mai bună echilibrare între misiunea de învăţămînt şi misiunea de cercetare ştiinţifică a Universităţii.

      


     1. Analiza situaţiei de start


     Evoluţia de până acum a confirmat viabilitatea misiunii Universităţii, atât pe plan academic, cât şi pe plan regional şi social. În mod special, s-a confirmat acea componentă a misiunii care a vizat recuperarea şi valorificarea tradiţiei istorico-culturale prin pregătirea generaţiei tinere, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a creaţiei de valori, diminuarea şi, treptat, eliminarea decalajului dintre Alba Iulia ca simbol naţional şi Alba Iulia ca realitate socială, ştiinţifică şi culturală, naţională şi europeană.
     Se constată totuşi menţinerea unui anumit decalaj între misiunea de învăţământ – care este dominantă cantitativ şi structural – şi misiunea de cercetare, care a înregistrat evoluţii mai modeste.
     Se constată, de asemenea, o anumită stagnare în acea componentă a misiunii Universităţii care vizează punerea în valoare şi dezvoltarea potenţialului de competenţe din Alba Iulia şi zonă, constituirea şi dezvoltarea unei comunităţi academice puternice şi competitive. Datele din ultimii 4 ani atestă o anumită reticenţă faţă de potenţialii candidaţi pentru posturi didactice şi de cercetare şi o tendinţă de conservare a corpului profesoral existent, cu toate că gradul de ocupare a posturilor didactice în această perioadă s-a situat între 49 şi 51%.

 

     2. Obiective pentru perioada 2007 - 2008


       Adaptând coordonatele generale ale dezvoltării instituţionale la contextul actual în plan academic, economic, politic şi social, precum şi în funcţie de evoluţiile prognozate pe termen scurt şi mediu, strategia Universităţii vizează următoarele obiective:
     1. Continuarea şi dezvoltarea strategiei pentru calitate în domeniul învăţământului, în acord cu standardele naţionale şi cu criteriile academice de evaluare a universităţilor:

          - asigurarea nivelului înalt de pregătire a studenţilor, în concordanţă cu standardele naţionale şi europene;
          - înzestrarea studenţilor cu cunoştinţele şi capacităţile necesare integrării active şi eficiente în viaţa socială şi în profesiune, orientarea lor spre o atitudine creatoare, critică şi independentă şi spre un comportament dinamic şi cu forţă de adaptare la situaţii noi prin competenţă şi permanentă autoinstruire.

     2. Susţinerea prioritară a calităţii cercetării ştiinţifice, printr-un ansamblu de măsuri privind personalul, finanţarea şi asigurarea logistico-materială, la nivelul standardelor impuse universităţilor  cu misiune de învăţământ şi cercetare:

          - dezvoltarea cercetării de vârf, prin centre de excelenţă, cu abordări interdisciplinare, prin contracte şi granturi;
          - extinderea cercetărilor aplicative, pentru soluţionarea unor probleme practice, prin contract cu beneficiarii sau valorificate prin consultanţă şi audit;
          - dezvoltarea cercetării la nivel de catedră şi departament, în relaţie directă cu evoluţia curriculum-ului şi cu nevoile procesului de învăţământ;

     3. Asigurarea funcţionalităţii structurilor de management al calităţii, punerea consecventă în aplicare a mecanismelor şi procedurilor de evaluare internă şi asigurare a calităţii.
     4. Promovarea unei politici consecvente de dezvoltare cantitativă şi calitativă a corpului profesoral propriu, atât prin deschiderea Universităţii către potenţialul de resurse umane de calitate şi înnoirea corpului profesoral, cât şi prin aplicarea sistematică şi riguroasă a standardelor de calitate în evaluarea şi promovarea personalului existent.
     5. Adaptarea organizării instituţionale şi restructurarea curriculum-ului, în strânsă legătură cu ciclicizarea programelor de studii şi cu organizarea specializărilor, rutelor profesionale şi structurilor universitare, la nivel de licenţă, masterat şi doctorat:

          - dezvoltarea unor noi domenii de licenţă şi specializări în funcţie de evoluţia cererii de studii şi a pieţei calificărilor universitare;
          - asigurarea premiselor pentru ca, în perspectivă, Universitatea să organizeze cicluri complete – licenţă, masterat, doctorat – în toate domeniile şi la toate facultăţile din structura sa.

     6. Aplicarea unui management economico-financiar eficient, întemeiat pe planificarea strategică, care să permită corelarea programelor de dezvoltare instituţională cu resursele financiare disponibile sau pe care Universitatea le poate atrage prin programe de învăţământ şi cercetare de calitate, prin participarea la programele europene, prin prestări de servicii.
     7. Promovarea strategiei de universitate antreprenorială, prin valorificarea resurselor umane şi materiale ale unităţilor ce cercetare, facultăţilor şi departamentelor care pot presta, pe bază de contracte, activităţi de cercetare şi servicii pentru agenţi economici, instituţii şi persoane fizice.
     8. Pregătirea Universităţii pentru adaptarea la restructurările impuse de integrarea europeană, extinderea relaţiilor cu universităţi din Europa şi compatibilizarea curriculum-ului şi a organizării instituţionale cu standardele practicate în Comunitatea Europeană.
     9. Dezvoltarea patrimoniului de clădiri şi spaţii, extinderea şi modernizarea dotărilor pentru învăţământ şi cercetare la nivelul cerinţelor actuale, continuarea efortului investiţional în laboratoare didactice şi de cercetare performante.
     10. Dezvoltarea serviciilor sociale pentru studenţi şi cadre didactice, creşterea accesibilităţii şi atractivităţii Universităţii sub raportul costurilor şi al calităţii serviciilor sociale şi culturale.

 

     3. Reperele sintetice ale strategiei de dezvoltare În domeniul învăţământului:


          Învăţământ modern, formativ, centrat pe studenţi;
          - Adaptarea domeniilor, specializărilor şi structurilor instituţionale la organizarea pe cicluri a studiilor universitare;
          - Îmbinarea învăţământ - cercetare ca modalitate specific universitară a predării şi învăţării;
          - Organizarea de programe de studii în sfera formării continue, a specializării postuniversitare şi reconversiei profesionale;
          - Organizarea de programe de studii prin cooperare cu universităţi şi instituţii de cercetare din ţară şi străinătate.

        

     În domeniul cercetării:


          - Conexiune directă între învăţământ şi cercetare, antrenarea studenţilor în cercetare;
          - Extinderea finanţării prin granturi, contracte cu beneficiari şi programe externe;
          - Organizarea cercetării de vârf în centre de cercetare şi în centre de excelenţă;
          - Participarea la programele europene de cercetare/dezvoltare.

     Resursele umane:


          - Dezvoltarea corpului profesional şi de cercetători propriu;
          - Aplicarea criteriilor de excelenţă în încadrarea şi promovarea personalului didactic şi de cercetare;
          - Extinderea mobilităţilor de cadre didactice, cercetători şi studenţi, pe plan naţional şi european;
          - Motivarea personalului academic şi administrativ prin sistemul de salarizare şi promovare profesională, îmbinarea criteriilor de competenţă cu ataşamentul faţă de instituţie;

     Perfecţionarea continuă a personalului tehnic, economic şi administrativ.


     Managementul calităţii:


          - Aplicarea Sistemului Instituţional de Management al Calităţii (SIMC);
          - Sprijinirea Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii Educaţiei;
          - Perfecţionarea funcţionalităţii structurilor de evaluare şi asigurare a calităţii şi permanentizarea procesului de autoevaluare academică;
          - Pregătirea managerială a personalului;

     Finanţarea:


          - Aplicarea mecanismelor şi criteriilor de dimensionare şi alocare a fondurilor pe tipuri de activităţi, structuri şi direcţii de utilizare şi monitorizarea sistematică a echilibrului dintre venituri şi cheltuieli;
          - Continuarea politicii de alocare a unei părţi din veniturile proprii pentru fondul de dezvoltare (investiţii, dotări);
          - Diversificarea surselor de finanţare;
          - Participarea la competiţia pentru finanţarea cercetării;
Cointeresarea autorităţilor locale, a agenţilor economici şi instituţiilor locale şi judeţene în susţinerea financiară a Universităţii.

     Infrastructura:


          - Finalizarea investiţiilor aflate în curs de derulare;
          - Reamenajarea, modernizarea şi adaptarea spaţiilor pentru învăţământ şi servicii preluate în proprietatea Universităţii de la alte instituţii;
          - Extinderea spaţiilor de învăţământ în concordanţă cu dezvoltarea generală a instituţiei;
          - Dezvoltarea şi modernizarea dotărilor pentru laboratoare şi cabinete specializate pentru învăţământ şi cercetare;
          -Ameliorarea şi extinderea spaţiilor şi dotărilor pentru servicii sociale.

     Informaţia:


          - Diversificarea surselor de informare;
          - Actualizarea permanentă a băncii de date a Universităţii;
          - Îmbunătăţirea structurală şi calitativă a WEB-Site-ului Universităţii;
          - Tipărirea şi distribuirea sistematică a Buletinului oficial al Senatului;
          - Democratizarea şi trasparenţa informaţiei.

 


CANDIDAŢII, STUDENŢII ŞI ABSOLVENŢII

     Planul strategic preconizează realizarea unui echilibru optim între creşterile cantitative şi exigenţele calitative privind studenţii şi absolvenţii, precum şi între evoluţia numărului de studenţi şi evoluţia celorlalte componente ale procesului de învăţământ şi ale organizării instituţionale.

 

      

     Evoluţia efectivelor de studenţi în întreaga perioadă de dezvoltare a Universităţii a fost determinată de doi factori principali:


          - apariţia de noi specializări autorizate, cu cifrele de şcolarizare aferente;

          - propagarea în anii superiori a efectului şcolarizării la noile specializări;

     Treptat, acţiunea acestor factori s-a diminuat, pe măsură ce Universitatea şi-a constituit o structură relativ stabilă, completându-şi principalele domenii şi specializări corespunzătoare misiunii şi planului dezvoltare instituţională.
     Începând cu anul 2004, strategia privind numărul de studenţi a vizat o anumită stabilizare a numărului de studenţi la învăţământul universitar de zi, la un nivel situat între 4000 şi 4500 de studenţi şi moderarea creşterilor, astfel încât să se prevină impactul negativ al reducerii numărului de studenţi generată de trecerea la organizarea pe cicluri a studiilor universitare (anii 2008-2010).

 

 

 

Figura nr. 1 Evoluţia numărului de studenţi la învăţământul universitar de zi
(inclusiv prognoza pe anul 2007-2008)

 

     În ceea ce priveşte învăţământul la distanţă, după o creştere accentuată în anii 1999-2002 numărul studenţilor a înregistrat o diminuare începând cu anul 2002-2003 ca urmare a faptului că la anumite specializări cererea de studii este în scădere. Strategia Universităţii privind această formă de învăţământ vizează o stabilizare a numărului de studenţi la un nivel situat între 1500 şi 2000.

 

 

Figura nr. 2  Evoluţia numărului de studenţi la învăţământul la distanţă (inclusiv prognoza pe anul 2007-2008)

 

     În acord cu strategia Universităţii, creşterea cea mai semnificativă a numărului de studenţi s-a înregistrat la învăţământul postuniversitar (îndeosebi masterat). Pe baza analizelor efectuate anticipăm că trecerea la noua organizare a studiilor universitare de masterat va conduce, în prima etapă, la o diminuare a numărului de studenţi (anii 2008-2010), dar care va putea fi depăşită în anii următori, pe măsura dezvoltării cercetării ştiinţifice şi a celorlalte condiţii de calitate cerute de iniţierea studiilor de masterat. Într-o anumită măsură  trecerea la studiile universitare de doctorat poate conduce la creşterea numărului de doctoranzi.  

 



Figura nr. 3  Evoluţia numărului de studenţi la învăţământul postuniversitar (inclusiv prognoza pe anul 2007-2008)

 

     2. Obiective pentru perioada 2007-2008


     Luând în considerare evoluţiile anterioare, contextul actual şi tendinţele previzibile pentru perioada 2007-2008, strategia Universităţii vizează următoarele obiective:
          1.  Controlul  creşterilor cantitative şi determinarea unui număr optim de studenţi, care să garanteze stabilitatea privind dimensiunile cantitative şi structurale ale Universităţii şi să nu genereze o dependenţă negativă a Universităţii faţă de fluctuaţiile conjuncturale ale cererii de studii.

          2.  Corelarea evoluţiei numărului de studenţi cu celelalte componente ale procesului de învăţământ, în special cu evoluţia personalului didactic şi a condiţiilor privind spaţiile şi dotările pentru învăţământ.

          3.  Compensarea limitării numărului de studenţi la învăţământul universitar de licenţă prin dezvoltarea studiilor universitare de masterat şi doctorat, precum şi prin  extinderea altor forme de învăţământ (formare continuă, reconversie profesională etc.).

          4.  Creşterea calităţii pregătirii studenţilor prin practicarea unui învăţământ modern, activ şi participativ, cu un  accentuat caracter aplicativ, orientat spre solicitările cărora absolvenţii vor trebui să le răspundă în exercitarea profesiei dobândită prin studii.

          5.  Realizarea unei relaţii mai directe cu piaţa calificărilor şi monitorizarea evoluţiei absolvenţilor.

 

     3. Direcţii de acţiune şi măsuri pentru perioada 2007-2008    

 

     1. Elaborarea unei prognoze privind dinamica şi structura fluxurilor de candidaţi la admitere şi promovarea unei politici de adaptare operativă la schimbările ce vor avea loc pe piaţa serviciilor educative şi pe piaţa calificărilor universitare.
     2. Lărgirea bazei de selecţie a viitorilor studenţi prin extinderea zonelor geografice de provenienţă a candidaţilor. În acest sens, se vor aplica măsuri în două planuri:

          - măsuri de îmbunătăţire şi promovare a imaginii Universităţii  şi de   popularizare a ofertei de studii a Universităţii;
          - ameliorarea continuă, cantitativă şi calitativă, a serviciilor sociale pentru studenţi (cazare, masă), la costuri suportabile, care să atragă şi să menţină în Universitate studenţii din zonele îndepărtate ale ţării.

     3.  Continuarea strategiei de reducere a costurilor de şcolarizare pe student, prin măsuri de raţionalizare care să nu afecteze calitatea procesului de învăţământ, dar care să permită încadrarea în alocaţiile bugetare pentru studenţii subvenţionaţi şi menţinerea taxelor de studii la un nivel suportabil - competitiv cu cel practicat de alte universităţi.
     4.  Ameliorarea calităţii pregătirii studenţilor, reducerea pierderilor nejustificate de studenţi. În acest sens, se au în vedere următoarele măsuri:

          - ameliorarea calităţii pedagogice a procesului de învăţământ, diversificarea metodologiei predării, învăţării şi evaluării studenţilor;
          - valorificarea avantajelor oferite de sistemul creditelor transferabile, cu referire la mobilitatea studenţilor, la posibilitatea de prelungire a şcolarizării pentru refacerea parcursului la                  - disciplinele nepromovate, de întrerupere şi reluare a studiilor fără repetarea creditelor obţinute;
          - introducerea unui sistem de monitorizare a situaţiei la învăţătură a studenţilor ca pârghie de feed-back pentru evaluarea şi ameliorarea calităţii procesului de învăţământ;
          - instituirea unui sistem de sprijinire a studenţilor cu dificultăţi de învăţare.

     5.  Instituirea unui sistem de monitorizare a evoluţiei absolvenţilor şi de sprijinire a integrării profesionale a acestora prin:

          - dezvoltarea serviciilor de consultanţă şi orientare în carieră;
          - adaptarea şi readaptarea procesului de învăţământ în funcţie de competenţele şi performanţele ce vor fi solicitate absolvenţilor în exercitarea practică a profesiunii.

     4. Probleme prioritare


       Există două mari probleme în materie de fluxuri de studenţi, care au implicaţii majore asupra structurii instituţionale şi a strategiei pe termen mediu şi lung a Universităţii:


     1. Prima şi cea mai severă problemă este generată de impactul plecării a două promoţii de absolvenţi, în anii universitari 2008-2009 şi 2009-2010, la care se însumează şi refluxul demografic, datorită căruia nu se poate anticipa că în aceşti ani efectul plecării celor două promoţii poate fi compensat cu o creştere a numărului de studenţi în anul I (vezi figura nr. 4).

 


 

Figura nr. 4 Estimarea impactului plecării a două promoţii de absolvenţi în anii 2008-2010
la învăţământul universitar de zi ciclul studiilor de licenţă

 

 

     Efectul cel mai direct al reducerii numărului de studenţi este asupra numărului de posturi didactice, în sensul reducerii. Soluţii recomandabile:
     a)  iniţierea de noi programe de studii (specializări), în domenii care nu au existat până în prezent în structura Universităţii (această măsură ar conduce la revigorarea utilităţii marginale a ofertei de studii a Universităţii şi, deci, la o creştere a cererii);
     c)  dezvoltarea pe verticală a studiilor, în special la nivel de masterat, pentru compensarea reducerii numărului de studenţi la ciclul de licenţă cu creşterea numărului de masteranzi.   
     2. A doua problemă este rezultatul menţinerii, în utlimii 4-5 ani, a unui decalaj între evoluţia numărului de studenţi şi evoluţia personalului didactic titular, decalaj justificat într-o anumită măsură de nevoia de venituri proprii ale Universităţii. La nivelul anului 2006-2007, acest decalaj s-a concretizat într-o pondere redusă (sub 50%) de ocupare a posturilor didactice cu titulari. În prezent, standardul de 70% impus de Metodologia ARACIS poate crea mari probleme Universităţii. Problema este agravată de faptul că reducerea numărului de studenţi anticipată la punctul anterior se va produce în anii 2008-2010, în timp ce Universitatea trebuie să asigure standardul de 70% încă din anul 2007-2008 (când intră în evaluarea periodică). Soluţii recomandabile:
     a)  efectuarea, de către fiecare facultate, unor prognoze cât mai riguroase privind efectele reducerii numărului de studenţi asupra statelor de funcţii de personal didactic pe anii 2008-2009 şi 2009-2010;
     b)  stabilirea celui mai bun raport între numărul de studenţi şi taxa pe student, care să garanteze finanţarea suficientă a procesului de învăţământ în condiţiile reducerii numărului de studenţi;
     c)  controlul riguros al creşterii personalului didactic titular, prin „comprimarea” statelor de funcţii de personal didactic pe anul 2007-2008, astfel încât atingerea standardului de 70% în anul 2007-2008 să nu conducă la „disponibilizări” de personal didactic în anii 2008-2010;

 

 

PERSONALUL DIDACTIC ŞI DE CERCETARE

     Planul operaţional se fundamentează pe premisa că resursele umane şi, în special, personalul didactic şi de cercetare, constituie factorul decisiv al dezvoltării Universităţii.
     Strategia pentru anul 2006 se întemeiază pe conceptul de excelenţă în activitatea didactică şi de cercetare a personalului titular, cadre didactice şi cercetători.

      


     1. Analiza situaţiei de start
     Evoluţiile personalului didactic şi îndeosebi cele privind evoluţia personalului didactic titular al universităţii, sunt convergente cu misiunea şi obiectivele strategice ale instituţiei. Evoluţia personalului didactic al instituţiei s-a caracterizat, în principal, prin:
     a) ponderea crescândă a personalului didactic propriu în acord cu dezvoltarea treptată a celorlalte componente ale procesului de învăţământ;
     b) creşterea treptată a numărului de doctoranzi şi doctori, de conferenţiari şi profesori, din rândul personalului didactic propriu;
     c)  o compoziţie pe vârstă echilibrată, care garantează stabilitatea şi evoluţia personalului didactic titular;
     Pe fondul unor evoluţii general pozitive, au apărut însă şi câteva tendinţe care, dacă se perpetuează, vor genera probleme serioase pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte îndeplinirea standardelor cantitative şi calitative privind personalul didactic (vezi figurile nr. 5 şi 6). Dintre aceste tendinţe menţionăm:
     a) în ultimii patru ani s-a manifestat un decalaj sistematic între numărul de posturi didactice şi numărul de cadre didactice titulare, gradul de ocupare cu titulari situându-se la nivele minime (49-51%);
     b) în ultimii 4 ani evoluţia corpului didactic de titulari a stagnat, iar în ultimii 2 ani s-a înregistrat o involuţie, cu toate că numărul mare al posturilor vacante ar fi permis o îmbunătăţire a situaţiei;
     c) este sesizabilă, în fază incipentă dar care se poate accentua, o anumită tendinţă de scindare a corpului profesoral pe tranşe de vârstă (între generaţia de vârstă peste 50 de ani şi generaţia sub 40 de ani), care se asociază şi cu o scindare pe grade didactice, situaţii care ameninţă continuitatea evoluţiei corpului profesoral (se poate ajunge la incapacitatea de înlocuire, de către generaţia tânără, a generaţiei care se află la 5-7 ani până la pensionare);    

 


 


Figura nr. 5 Raportul dintre numărul de posturi didactice şi numărul de titulari în ultimii 4 ani

 

 


Figura nr. 6  Evoluţia personalului didactic titular pe grade didactice în ultimii 4 ani.

 

     2. Obiective pentru perioada 2007-2008


     1. Consolidarea corpului profesoral şi de cercetători propriu, încadrarea în standardele cantitative şi calitative (de autorizare/acreditare) privind personalul didactic şi de cercetare. În acest scop, se va acţiona pe două direcţii principale:
     a)  prin promovarea profesională a personalului existent, îndeosebi din rândul tinerilor cu performanţe înalte;
     b)  prin scoaterea la concurs a posturilor vacante atât la nivelurile de preparator şi asistent (pentru atragerea în Universitate a cadrelor didactice tinere), cât şi la nivelurile de lector, conferenţiar şi profesor (pentru atragerea în Universitate a unor cadre didactice formate şi a unor specialişti cu înaltă competenţă, în funcţie de necesarul de personal didactic pe grade didactice şi pe domenii de studii).

     2. Folosirea pârghiilor salariale şi a celor de promovare profesională pentru încurajarea eforturilor depuse în şi pentru Universitate şi stimularea autoperfecţionării personalului, paralel cu deschiderea posibilităţii de obţinere a unor venituri decente în urma activităţilor desfăşurate în Universitate;
     3. Îmbunătăţirea calităţii prestaţiei didactice, prin modernizarea tehnologiei didactice, promovarea unui învăţământ activ şi participativ, centrat pe student şi bazat pe parteneriatul cu studenţii.


         
     3. Direcţii de acţiune şi măsuri pentru perioada 2007-2008


     1. Aplicarea unui sistem unitar şi precis de criterii de evaluare a personalului didactic şi de cercetare, cu corelări directe pe planul promovării profesionale şi al salarizării. Accentuarea criteriilor calitative de evaluare, selecţie şi promovare a personalului didactic şi de cercetare.
     2. Se vor acentua exigenţele şi rigorile criteriilor şi filtrelor de promovare pe funcţiile didactice superioare, în concordanţă cu standardele practicate pe plan naţional, dar şi cu strategia Universităţii privind promovarea calităţii şi a excelenţei studiilor. Obiectivul vizat este ca fiecare promovare să reprezinte nu numai un câştig personal, dar şi un câştig pentru Universitate.
     3. Pentru anul 2007-2008, statele de funcţii de personal didactic vor fi mai strict structurate pe funcţii didactice, astfel încât distribuirea numărului posturilor didactice şi, respectiv, a numărului titularilor pe funcţiile didactice să fie echilibrată şi să reflecte o structură piramidală. Obiectivul urmărit este de a preîntâmpina scindarea structurii posturilor şi a personalului didactic, atât pe filiera ierarhiei academice (profesori – asistenţi), cât şi pe cea a vârstei (vârstnici - tineri).
     4. În cursul anului 2007 se va monitoriza cu atenţie gradul în care fiecare cadru didactic îşi îndeplineşte toate atribuţiile postului sau posturilor didactice ocupate, îndeosebi în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică, relaţiile cu studenţii (comunicare, consultanţă, orientare) şi implicarea în comunitatea academică (la nivelul catedrei, facultăţii şi universităţii).
     5. Pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de predare – învăţare, Centrul de Analiză şi Dezvoltare Pedagogică va iniţia acţiuni (seminarii, ateliere) şi va elabora ghiduri şi instrumente în sprijinul cadrelor didactice, pentru cunoaşterea şi aplicarea strategiilor didactice moderne.

 

     4. Probleme prioritare/urgente


     Pe lângă obiectivele şi direcţiile de acţiune enunţate mai sus, care sunt desprinse din Planul strategic instituţional pentru perioada 2004-2008, mutaţiile care au avut loc în ultimii 2 ani în învăţământul superior, precum şi cele care se anunţă pe termen scurt (2007-2009), generează probleme noi, unele cu caracter de urgenţă, care trebuie soluţionate înainte ca agravarea lor să producă efecte iremediabile. Analizele efectuate (SWOT, PEST, analiza de context) au pus în evidenţă următoarele probleme prioritare/urgente:
     1. Problema cu rangul maxim de dificultate şi de urgenţă este problema gradului de ocupare cu titulari a posturilor didactice. Statele de funcţii de personal didactic pe anul 2006/2007 reflectă o situaţie foarte slabă privind gradul de ocupare cu titulari a posturilor didactice. Cu un procent de sub 50%, Universitatea nu îndeplineşte standardele minime pentru menţinerea acreditării instituţionale şi nu poate depune dosarul de acreditare ca IOSUM şi, desigur, nu poate depune dosare de autorizare a programelor de masterat. Neîndeplinirea acestui standard poate crea probleme şi în cazul dosarelor de autorizare provizorie a noi specializări.
     Problema este agravată de faptul că pentru anul 2007-2008 nu se poate anticipa o reducere semnificativă a numărului de studenţi (decât dacă se reduce cifra de şcolarizare la admitere), aşa încât posibilitatea de reducere a numărului de posturi didactice pe seama reducerii numărului de studenţi este limitată. Rezultă că optimizarea raportului posturi/titulari (către 70%) este posibilă în principal prin creşterea numărului de titulari. Deşi necesară, această soluţie prezintă şi riscuri, datorită faptului că în anii 2008-2010 numărul de studenţi la ciclul de licenţă se va reduce cu cel puţin 25%, în principal datorită plecării a două promoţii de absolvenţi (promoţia „veche” de 4/5 ani şi promoţia „Bologna” de 3/4 ani), aşa încât realizarea unui procent de 70% în anul 2007-2008 ar putea să conducă în mod „natural” la un procent de 80-90% în anii 2008-2010, inclusiv la imposibilitatea de a asigura posturi didactice pentru unii titulari şi, prin urmare, la  disponibilizări. În aceste condiţii, se recomandă următoarele soluţii de compromis:
     a) statele de funcţii de personal didactic pentru anul 2007-2008 se vor întocmi pe principiul „comprimării” maximum posibile, astfel încât să înregistreze stagnarea, iar la unele catedre, reducerea numărului de posturi didactice, ca soluţie la îndeplinirea standardului privind gradul de ocuparea cu titulari a posturilor didactice (fără creşterea riscantă a numărului de titulari);
     b) după epuizarea posibilităţilor de reducere a numărului de posturi şi dacă statele de funcţii pentru anul 2007-2008 nu se încadrează, cu actualul număr de titulari,  în standardul privind ponderea titularilor, se va propune scoaterea la concurs a posturilor vacante până la îndeplinirea acestui standard. Standardul se aplică la nivelul facultăţii, fiind permise compensări între catedre, dar fără ca o catedră să se plaseze sub 50% titulari. În cazul catedrelor care, în prezent,  au procente sub 50%, se recomandă ca o parte a posturilor vacante să fie scoase la concurs pe actualele state de funcţii, în sesiunea de vară 2007.
     c) se va urmări ca posturile vacante scoase la concurs să prezinte garanţia unei stabilităţi de minimum 4 ani, cuprinzând discipline din noile planuri de învăţământ (din programele organizate pe cicluri de studii universitare) şi, în principal, discipline obligatorii, fundamentale şi de specialitate care fac parte din curriculum-ul de bază de formare în domeniu.
     d) profilul şi compoziţia pe discipline ale posturilor scoase la concurs vor avea în vedere şi posturile didactice ocupate de titulari care au atins ori vor atinge vârsta de pensionare, astfel încât să se asigure înlocuirea personalului didactic care părăseşte Universitate la limită de vârstă şi continuitatea evoluţiei corpului profesoral propriu.
     2. O altă problemă se referă la compoziţia pe vârste şi pe grade didactice a corpului profesoral. Sub acest aspect, estimarea situaţiei actuale privind compoziţia pe vârste şi perspectivele de evoluţie a cadrelor didactice tinere arată că există un decalaj important între generaţia de vârstă peste 50 de ani şi generaţia de vârstă sub 40 de ani. Problema constă în aceea că ritmul şi proporţiile evoluţiei profesional ştiinţifice a cadrelor didactice tinere nu sunt suficiente faţă de nevoile de înlocuire a cadrelor didactice care se apropie de vârsta  de pensionare. Dacă evoluţia actuală se menţine, atunci riscul cel mai grav este ca, în termen de 5-7 ani, Universitatea să se confrunte cu o criză acută de personal didactic titular cu funcţiile de profesor şi conferenţiar, până la nivelul de a nu se mai putea acoperi funcţiile minimale de conducere şi de a nu se mai putea menţine statutul de IOSUM şi IOSUD. Soluţii recomandabile:
     a) facultăţile şi catedrele vor analiza situaţia şanselor de evoluţie profesional ştiinţifică a personalului didactic titular pe termen mediu şi lung (4-7 ani). Situaţia se va întocmi pornind de la personalul didactic titular existent în anul 2006-2007, cu estimarea şanselor de evoluţie a fiecărui cadru didactic în viitorii 7 ani. În condiţiile în care, în urma acestei estimări, catedra şi facultatea nu garantează că în următorii 7 ani va dispune de personalul didactic titular în structura impusă de standardele de calitate, se vor aplica măsuri încă din anul 2007-2008, înainte ca situaţia de criză să se manifeste;
     b) se vor aplica, în primul rând, măsuri de stimulare şi de motivare a cadrelor didactice titulare tinere pentru intensificarea eforturilor de atingere a performanţelor necesare accederii la funcţiile didactice de profesor şi conferenţiar;
     c) se vor investiga posibilităţile de atragere în Universitate, pe posturi didactice de titulari, a specialiştilor cu performanţe înalte în profesiune şi în cercetarea ştiinţifică, cu titlul de doctori sau doctoranzi;

 

     d) se vor investiga posibilităţile şi se vor întreprinde măsurile pentru atragerea în Universitate a unor cadre didactice universitare formate, din alte universităţi sau institute de cercetare.

 

 

PERSONALUL ECONOMIC ŞI TEHNICO-ADMINISTRATIV

     Planul operaţional se fundamentează pe premisa că personalul economic şi tehnico-administrativ, precum şi structurile deservite de acesta, trebuie să contribuie direct la realizarea obiectivelor Universităţii privind calitatea învăţământului şi a cercetării şi la realizarea unui management academic şi administrativ eficient.

 

      

     1. Analiza situaţiei de start


     Pe ansamblu, numărul, compoziţia şi calificarea personalului economic, tehnico-administrativ şi de servicii se înscriu în limitele normale ale funcţionării instituţiei şi asigură o bună acoperire a nevoilor din aceste sectoare. În ultimii 3 ani s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor de conducere şi de execuţie cu personal calificat şi cu experienţa necesară în profesie. 

 

     2. Obiective pentru anul 2007


     1.  Menţinerea sau, după caz, restabilirea echilibrului între evoluţiile de ansamblu ale instituţiei şi numărul, structura şi calificările personalului economic, tehnic şi administrativ.

     2.  Asigurarea cu personal calificat, în numărul şi structura necesare, a sectoarelor de care depinde calitatea procesului de învăţământ şi cercetării ştiinţifice (laboranţi, bibliotecari, analişti programatori, tehnicieni).
     3.   Perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului.
     4.  Asigurarea necesarului de personal pentru serviciile sociale, în proporţiile impuse de funcţionarea normală a cantinei, a căminelor studenţeşti şi a celorlalte servicii.

 

     3. Direcţii de acţiune şi măsuri


     1Îmbunătăţirea modalităţilor de selecţie şi promovare a personalului economic şi tehnmico-administrativ, pe criterii de competenţă profesională şi ataşament faţă de instituţie.
     2.  Elaborarea şi aplicarea unui program de ameliorare a încadrării şi salarizării personalului TESA şi didactic auxiliar, în funcţie de competenţă şi de volumul de muncă, precum şi în concordanţă cu nevoile de funcţionare a structurilor universitare.
     3.  Organizarea de programe de perfecţionare profesională a personalului administrativ vizând dezvoltarea competenţelor de utilizare a sistemelor informatice şi a bazelor de date pentru management, a cunoştinţelor de birotică şi a celor privind comunicarea şi relaţiile publice.
     4.  Crearea de noi posturi economice, tehnice şi administrative pentru structurile universitare parţial sau integral autofinanţate prin granturi şi programe de cercetare, prin contracte cu beneficiari sau pentru serviciile de învăţământ şi perfecţionare profesională prestate cu taxe sau cu suportul  financiar al agenţilor economici.
     5. Se vor analiza analiza avantajele şi dezavantajele economice şi funcţionale ale externalizării unor servicii şi se vor lua decizii asupra serviciilor ce urmează a fi externalizate.

 

 

STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ACADEMICE

     Planul operaţional porneşte de la premisa că factorul decisiv al structurării şi restructurării organizării instituţionale în perioada 2007-2008 îl constituie adaptarea la noul mod de organizare pe cicluri a studiilor universitare, în strânsă cu cerinţele compati-bilizării structurale cu universităţile din  Europa. 

      

 

     1. Analiza situaţiei de start


     În anii 2004-2006 a avut loc o anumită stabilizare  a structurilor universitare, accentul fiind pus pe consolidarea şi îmbunătăţirea funcţionalităţii structurilor existente şi pe perfecţionarea structurilor la nivel de departamente specializate. În prezent, structura activităţii academice răspunde, în linii generale, cerinţelor de organizare raţională şi funcţionalitate. Problemele care au apărut se referă nu la structura instituţională în ansamblul ei, ci la modul de funcţionare a fiecărei structuri.

     1. Obiective pentru anul 2007
     2. Adaptarea continuă a structurilor academice la evoluţia domeniilor şi specializărilor, a dimensiunilor cantitative şi structurale ale Universităţii, în strânsă legătură cu reorganizarea pe cicluri a studiilor universitare.
     3. Creşterea gradului de funcţionalitate a structurilor, care să asigure eficienţă şi calitate activităţii academice şi să permită adaptarea la dinamica vieţii sociale, economice, ştiinţifice şi culturale.
     4. Creşterea autonomiei structurilor universitare (catedre, facultăţi, departamente), inclusiv în planul asigurării şi gestionării fondurilor financiare necesare funcţionării fiecărei structuri.
     5. Perfecţionarea activităţii la nivelul departamentelor specializate.
     6. Perfecţionarea relaţiilor dintre structurile universitare, asigurarea coerenţei şi armonizării activităţii structurilor în funcţie de strategia Universităţii la nivel instituţional.

 

     2. Direcţii de acţiune şi măsuri


     1.  Se va acorda o atenţie specială activităţii la nivelul catedrelor, în sensul creşterii rolului acestora în evaluarea şi monitorizarea programelor de studii şi a cercetării ştiinţifice, în evaluarea şi promovarea personalului didactic.
     2.  În funcţie de gradul de realizare a obiectivelor privind extinderea gamei de domenii şi specializări, precum şi în funcţie de evoluţia numărului de studenţi şi a personalului didactic, în anul 2007 se vor pregăti condiţiile pentru adaptarea structurilor la nivel de facultate, astfel încât până în anul 2008, odată cu aplicarea noii organizări a studiilor de masterat şi doctorat, structura pe facultăţi să cuprindă:


          - Facultatea de Ştiinţe Economice;

          - Facultatea de Informatică şi Inginerie;

          - Facultatea de Psihosociologie şi Ştiinţele Educaţiei.

     3.  În dezvoltarea unor noi rute de formare, atât pe orizontală (domenii de licenţă), cât şi pe verticală (studii de masterat şi doctorat), precum şi în dezvoltarea cercetării ştiinţifice, Universitatea va studia posibilitatea integrării în asociaţii (consorţii) împreună cu acele universităţi cu care există deja convenţii de parteneriat, materializate în cooperări aflate în curs sau care se vor declanşa începând cu anul 2006-2007. Obiectivul integrării în consorţii îl reprezintă mai buna valorificare a resurselor umane şi materiale ale instiţuţiilor partenere, agregarea forţelor şi oportunităţilor pe care fiecare instituţie le deţine pentru asigurarea maximală a calităţii educaţiei şi cercetării.

 

 


PROGRAMELE DE STUDII, CURRICULUM-UL UNIVERSITAR
ŞI TEHNOLOGIA DIDACTICĂ

     Strategia promovată de Universitate în materie de, programe de studii, curriculum universitar şi tehnologie didactică este concepută ca un ansamblu unitar de obiective şi acţiuni vizând conţinutul formării, parcursul de studiu urmat de studenţi, modalităţile procesului de învăţare, criteriile de evaluare şi promovare.
     Esenţa strategiei în acest domeniu este dată de principiul centrării pe student, sensul demersurilor strategice fiind imprimat de imperativul calităţii învăţării.

      

 

     1. Analiza situaţiei de start


     În ultimii 3 ani, Universitatea şi-a menţinut o structură stabilă a programelor de studii (domenii, specializări), fără extinderi spre noi domenii. Singurele modificări au fost cele impuse de trecerea la organizarea pe cicluri a studiilor universitare, în special la nivelul studiilor de licenţă, în urma cărora unele specializări şi-au schimbat parţial denumirea, iar în unele domenii au apărut şi specializări noi, înrudite cu cele anterioare (administrarea afacerilor, teologie socială).
     În urma reorganizării studiilor de licenţă, Universitatea a pierdut unele specializări, în special dublele specializări (Teologie, Istorie), dar şi specializările de nivel colegiu (inclusiv dintre cele acreditate) care au avut un corespondent de lungă durată (Cadastru, Informatică). Pe ansamblu însă, se poate aprecia că pierderile rezultate din procesul reorganizării au fost reduse şi au fost compensate cu câştigul unor reorganizări avantajoase (de exemplu, reorganizarea Biroticii în domeniul Administraţie publică şi a Economiei comerţului în domeniul Administrarea afacerilor).
     Sub aspectul numărului de studenţi, reorganizarea studiilor de licenţă nu a avut efecte importante, nici în plus şi nici în minus, trendul fiind cel conturat în anii 2005-2006. De aceea, se poate estima că, pe actuala structură a programelor de studii, cererea de studii la intrare (admitere) va stagna la nivelul anului 2006, iar la unele specializări se va reduce. În aceste condiţii, principala concluzie a analizei situaţiei actuale este necesitatea revigorării ofertei Universităţii, în special prin iniţierea de noi programe de studii în domenii care nu există în structura actuală.
     În ceea ce priveşte programele de masterat, analiza situaţiei actuale nu este relevantă decât cel mult şi cu caracter tranzitoriu pentru anul 2007-2008 (dacă se menţin actualele specializări). Sub acest aspect, se poate prognoza cu suficientă certitudine că, prin trecerea la noul mod de organizare şi de acreditare a studiilor de masterat, se va înregistra, în următorii 2-4 ani, o diminuare a proporţiilor masteratului, atât ca domenii şi specializări, cât şi ca număr de studenţi. Problema masteratului ţine de o decizie fundamentală ce va trebui luată în anii 2007-2008 privind statutul viitor al Universităţii sub aspectul raporturilor licenţă-masterat-doctorat.
     În ceea ce priveşte curriculum-ul universitar, au fost înregistrate evoluţii general pozitive în privinţa structurării pe pachete de discipline şi a aplicării sistemului creditelor de studii. Pe de altă parte, autonomia facultăţilor şi catedrelor în materie de curriculum a fost şi este încă limitată de standardele naţionale (stabilite de CNEAA şi, probabil, reluate de ARACIS), aşa încât caracteristicile structurale şi cantitative, pozitive sau negative, ale curriculum-ului aparţin în bună măsură acestor standarde.
     Referitor la tehnologia didactică, progresele cele mai importante s-au înregistrat în privinţa integrării în procesul de predare-învăţare a mijloacelor informatice cu componente audio-vizuale. Există însă o anumită inerţie în trecerea de la pedagogia tradiţională cu caracter expozitiv şi centrată pe predare, la pedagogia (post)modernă, cu caracter activ şi centrată pe învăţare.

     2. Obiective pentru anul 2007


     1. Consolidarea programelor de studii din structura actuală, paralel cu iniţierea de noi programe de studii în domenii care nu există în structura actuală şi care beneficiază de cerere de studii ridicată, capabilă să compenseze reducerea cererii de studii la unele dintre domeniile existente.
     2. Pregătirea condiţiilor privind resursele umane şi baza materială, precum şi cele privind cercetarea ştiinţifică, în vederea obţinerii statutului de IOSUM şi iniţierea programelor de masterat în principalele domenii de licenţă acreditate din structura Universităţii.
     3. Organizarea curriculum-ului pe module şi pachete de discipline, care să permită efectiv transferul creditelor şi mobilitatea studenţilor şi să faciliteze individualizarea parcursului de studiu în funcţie de opţiunile sau/şi de capacităţile de învăţare ale studenţilor.
     4. Diferenţierea curriculum-ului şi a tehnologiei didactice în funcţie de nivelul studiilor (licenţă, masterat) şi formelor de învăţământ (de zi, la distanţă).
     5. Aplicarea combinată, în elaborarea curriculum-ului, a criteriilor pedagogice şi ştiinţifice de calitate cu criteriile economico-financiare de eficienţă, printr-o structură curriculară care să permită reducerea (raţionalizarea) costurilor de şcolarizare pe student, fără diminuarea calităţii procesului de învăţământ.
     6. Compatibilizarea curriculum-ului şi organizării programelor de studii cu standardele europene, îndeosebi cu cele practicate de universităţile cu care există relaţii de cooperare şi cu care este posibilă extinderea mobilităţilor reciproce de studenţi.
     7. Modernizarea tehnologiei didactice, promovarea metodelor de predare-învăţare cu caracter participativ şi a unei pedagogii universitare interactive.  

 

     3. Direcţii de acţiune şi măsuri


     1. Strategia de iniţiere a noi domenii de licenţă şi specializări are în vedere echilibrarea între domeniile cu profil socio-uman şi cele cu profil tehnic, în acord cu tendinţele privind cererea de studii universitare. În acest sens, se vor pregăti condiţiile privind resursele umane şi materiale pentru iniţierea următoarelor domenii (specializări):

 

 


Domenii de licenţă

Specializări

Durata studiilor

Nr. de credite

Inginerie electronică şi telecomunicaţii

Electronică aplicată

4 ani

240

Ingineria mediului

Ingineria mediului

4 ani

240

Inginerie şi management

Inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism

4 ani

240

Inginerie chimică

Ştiinţa şi ingineria materialelor oxidice şi nanomateriale

4 ani

240

 

     2. Strategia de iniţiere a noi domenii de licenţă şi specializări preconizează, de asemenea, pregătirea resurselor umane şi materiale pentru dezvoltarea unor domenii noi din sfera socio-umană şi a sănătăţii, dintre cele care beneficiază de o ridicată cerere de studii. Acestea sunt:  

 

 


Domenii de licenţă

Specializări

Durata studiilor

Nr. de credite

Cultură fizică şi sport

Educaţie fizică şi sportivă

3 ani

180

Sănătate

Asistenţă medicală

3 ani

180

Psihologie

Psihologie

3 ani

180

Ştiinţe ale educaţiei

Psihopedagogie specială

3 ani

180

 

     3. Până la sfârşitul semestrului II 2006-2007, se vor parcurge demersurile de autoevaluare şi se vor întocmi dosarele în vederea acreditării programelor de studii care au îndeplinit termenul impus de lege (Sociologie şi Ştiinţele educaţiei).
     4. Facultăţile vor analiza resursele de care dispun, precum şi pe cele care pot fi atrase în viitor, în vederea definirii principalelor domenii în care se pot organiza studii universitare de masterat. Începând cu semestrul II 2006-2007 se vor declanşa procedurile de autoevaluare în vederea iniţierii programelor de masterat şi se vor întocmi dosarele pentru acreditarea acestora.
     5. Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, prin Centrul de Analiză şi Dezvoltare Pedagogică, va organiza acţiuni de consultanţă şi va elabora materiale de îndrumare pentru cunoaşterea şi aplicarea în procesul de învăţământ a metodelor moderne de predare-învăţare şi evaluare.
     6. Facultăţile şi Consiliul Departamentului pentru Învăţământul la Distanţă vor analiza situaţia actuală privind aplicarea tehnologiilor specifice de învăţare la distanţă, pentru fiecare specializare şi  fiecare disciplină şi vor decide în ce domenii se va menţine această formă de învăţământ. Se vor declanşa procedurile de evaluare a programelor ID şi de pregătire a dosarelor de acreditare.
     7. Se va perfecţiona aplicarea sistemului de transfer şi recunoaştere a creditelor de studii, atât în interiorul Universităţii, cât şi în cazul mobilităţilor europene de studenţi. Se va elabora şi publica ediţia a II-a a Ghidului studentului, valabilă pentru anul 2007/2008.              
     8. Facultăţile vor studia posibilităţile de organizare a unor module disciplinare, inclusiv a unor programe de studii complete, în limbi străine, în special în limba engleză sau în formule combinate (engleză/franceză, engleză/germană ş.a.). În acest scop, se vor elabora curricula şi planuri de învăţământ direct compatibile cu normele învăţământului european, destinate atragerii studenţilor din spaţiul european.
     9. În vederea compensării pierderilor privind numărul de studenţi şi a diminuării programelor de masterat (faţă de situaţia din anii 2004-2006), dar şi pentru consolidarea misiunii socio-educaţionale a Universităţii, facultăţile şi departamentele vor studia posibilităţile de organizare a unor programe postuniversitare din sfera formării continue (perfecţionare, specializare, reconversie).


           
     4. Probleme prioritare/urgente


     Pe lângă obiectivele şi direcţiile de acţiune enunţate mai sus – desprinse din Planul strategic instituţional pentru perioada 2004-2008 – mutaţiile care au avut loc în ultimii 3 ani prin reorganizarea programelor de studii, precum şi cele care se anunţă pe termen scurt (2007-2009), mai ales în ceea ce priveşte studiile universitare de masterat, generează probleme noi, unele cu caracter de urgenţă, pentru care trebuie pregătite condiţiile de rezolvare, înainte ca agravarea lor să producă efecte greu de corectat. Analizele efectuate (SWOT, PEST, analiza de context) au pus în evidenţă următoarele probleme prioritare/urgente:
     1. Prima şi cea mai importantă problemă rezultă din decalajul care există între nevoia crescândă de dezvoltare a programelor de studii şi resursele umane insuficiente chiar şi pentru programele de studii actuale. Analizele arată că, la actualul număr de cadre didactice şi la actuala structură a personalului didactic, nu există suficiente resurse umane pentru dezvoltarea simultană şi a programelor de licenţă şi a programelor de masterat. În special la facultăţile cu un număr mare de studenţi la ciclul de licenţă, resursele de personal didactic sunt epuizate la acest ciclu, aşa încât dezvoltarea masteratelor nu va fi posibilă fără reducerea dimensiunilor licenţei. Soluţii recomandabile:
     a)  facultăţile şi catedrele vor analiza situaţia personalului didactic titular şi asociat necesar pentru autorizarea/acreditarea programelor de masterat. Se va avea în vedere armonizarea cu posturile constituite la nivel de licenţă şi repartizarea cu precădere a cadrelor didactice care îndeplinesc condiţiile (funcţii didactice, doctorat, cercetare) către  programele de masterat;
     b)  facultăţile trebuie să decidă dacă vor continua politica de maximizare a licenţei (număr mare de studenţi şi epuizarea resurselor de personal didactic pe acest ciclu) sau vor merge pe opţiunea masteratului (şi doctoratului), cu diminuarea dimensiunilor licenţei.
     2. În ordinea importanţei, a doua problemă în materie de programe de studii o reprezintă problema învăţământului la distanţă. Importanţa problemei este dată de faptul că, în condiţiile limitărilor impuse la nivelul studiilor de licenţă şi masterat (cursuri de zi), învăţământul la distanţă poate compensa reducerea veniturilor şi poate asigura stabilitatea financiară a Universităţii în perioada de tranziţie, până la restabilirea echilibrelor.
     În ultimii însă, învăţământul la distanţă a fost ignorat, a fost tratat ca o anexă a învăţământului de zi, s-au continuat formele de activitate tradiţionale (prelegeri, manuale şi suporturi de cursuri similare cu cele de la învăţământul de zi), au lipsit modalităţile de interacţiune tip E-learning. Practic, în forma se actuală, învăţământul la distanţă nu se deosebeşte de forma învăţământului fără frecvenţă sau cu frecvenţă redusă. Soluţii recomandabile:
     a)  se va analiza situaţia adaptării actualelor programe de studii şi discipline la specificul învăţării la distanţă şi se vor stabili elementele care prezintă şanse de viabilitate;
     b)  facultăţile vor organiza întâlniri cu personalul didactic, cu şefii de catedră şi cu coordonatorii comisiilor de evaluare pe programe de studii, în care se vor dezbate problemele organizării învăţământului la distanţă, inclusiv cele privind modalităţile de plată activităţilor didactice, şi se vor adopta decizii privind continuarea/suspendarea acestei forme de învăţământ;
     c)  pentru programele de studii la care se decide organizarea admiterii pentru forma de învăţământ la distanţă, facultăţile vor pregăti condiţiile materiale şi logistice necesare, astfel încât în anul 2007-2008 învăţământul la distanţă să asigure tehnologiile specifice de învăţare. Senatul va aproba cifrele de şcolarizare pentru admiterea 2007 numai pentru domeniile de specializare care garantează aplicarea tehnologiilor de învăţare specifice învăţământului la distanţă. Pentru fiecare domeniu de specializare propus pentru admitere, Consiliul D.I.D. va prezenta un raport sintetic din care să rezulte că domeniul respectiv întruneşte condiţiile necesare.

 

 

CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

     Planul operaţional se întemeiază pe concepţia potrivit căreia cercetarea ştiinţifică este o componentă definitorie a activităţii academice cel puţin echivalentă, ca importanţă şi volum, cu componenta de învăţământ.
     Planul operaţional preconizează o legătură mai directă între procesul de învăţământ şi activitatea de cercetare, astfel încât dezvoltarea cercetării ştiinţifice să asigure condiţiile pentru dezvoltarea studiilor la nivel de masterat şi doctorat.

      

 

     1. Analiza situaţiei de start


     În perioada 2004-2006, cercetarea ştiinţifică a înregistrat evoluţii pozitive atât sub aspectul volumului, cât şi sub aspectul calităţii şi al gradului de recunoaştere. În mod deosebit este de remarcat creşterea anuală a valorii granturilor şi contractelor de cercetare. Se constată totuşi o diminuare a rezultatelor la indicatorii 5.1. – articole în reviste româneşti recunoscute CNCSIS şi 5.2. – articole cotate ISI (vezi tabelul următor).
     O problemă a cercetării ştiinţifice care s-a perpetuat în ultimii ani se referă la funcţionalitatea structurilor de cercetare. Problema constă în aceea că, deşi în Universitate există un număr mare de structuri de cercetare, îndeosebi la nivelul centrelor şi laboratoarelor, activitatea acestora nu este constantă sau nu se ridică la un nivel calitativ care să permită acreditarea lor de către CNCSIS. Problema dobândeşte o importanţă specială datorită faptului că existenţa structurilor de cercetare recunoscute este o condiţie a dezvoltării programelor de studii la nivel de masterat şi doctorat.

     Rezultatele cercetării ştiinţifice 2004-2006

Indi-
cator

Denumire

2004

2005

2006

Nr.

Valoare

Nr.

Valoare

Nr.

Valoare

1.

Granturi de cercetare câştigate prin competiţie naţională, RON

10

79512

9

109271

 

12

251.808,50

2.

Contracte de cercetare internaţională, EURO

6

31900

5

18260

4

55.045,00

3.

Contracte cu diverse companii din ţară, RON

20

 

15

84103

17

35.697,00

4.

Teze de doctorat finalizate

4

-

5

-

2

-

5.1

Articole în reviste româneşti recunoscute CNCSIS

263

-

308

-

176

-

5.2

Articole cotate ISI

13

-

2

-

4

-

6.1

Cărţi în edituri româneşti recunoscute CNCSIS

17

-

37

-

56

-

6.2

Cărţi publicate în edituri din străinătate

1

-

4

-

-

-

 

 

     O altă problemă a cercetării care s-a perpetuat în ultimii ani o constituie realizarea la cote reduse a componentei de cercetare din norma didactică a personalului titular. Exceptând grupul de cadre didactice care coordonează sau participă în echipe de granturi şi contracte de cercetare, sau care au contribuţii ştiinţifice recunoscute pe plan naţional şi internaţional, o pondere importantă a personalului didactic titular are realizări modeste şi inconstante, care se reduc la teme minore, fără relevanţă şi vizibilitate.


                       
     2. Obiective pentru perioada 2007-2008


    1.  Realizarea unei conexiuni directe între învăţământ şi cercetare, promovarea învăţării prin cercetare, îmbinarea cercetării de vârf cu învăţământul la nivel de excelenţă, inclusiv în organizarea instituţională, prin constituirea de programe şi structuri de cercetare în domeniile în care se preconizează dezvoltarea studiilor la nivel de masterat şi doctorat.
     2. Extinderea temelor şi proiectelor de cercetare finanţate prin granturi şi contracte de cercetare şi prin accesarea fondurilor europene de finanţare a cercetării ştiinţifice.
    3. Creşterea nivelului de recunoaştere şi de vizibilitate a rezultatelor cercetării ştiinţifice, prin participarea la conferinţe ştiinţifice prestigioase şi prin prezenţa în publicaţiile ştiinţifice recunoscute pe plan naţional şi internaţional.
     4. Acreditarea centrelor de cercetare existente şi care au obţinut performanţe ridicate în ultimii ani, obiectivul principal fiind acela ca fiecare facultate şi fiecare domeniu fundamental în care se prevedere organizarea studiilor de masterat şi doctorat să dispună cel puţin de un centru acreditat CNCSIS.
     5. Creşterea contribuţiei personalului didactic la dezvoltarea cercetării ştiinţifice. Realizarea componentei de cercetare din norma didactică prin granturi şi contracte de cercetare, prin teme de cercetare majore cuprinse în planurile de cercetare ale centrelor şi laboratoarelor.
     6. Dezvoltarea bazei materiale a cercetării ştiinţifice, amenajarea şi dotarea spaţiilor pentru centrele şi laboratoarele de cercetare.
     7. Îmbunătăţirea poziţiei universităţii în clasamentele naţionale în ceea ce priveşte rezultatele cercetării ştiinţifice.

 

     3. Direcţii de acţiune şi măsuri


     1. Creşterea numărului şi a calităţii personalului didactic  implicat în activitatea de cercetare:
     a)  realizarea unui sistem eficient de evaluare a performanţelor în cercetarea ştiinţifică care să fie avut în vedere la concursurile de ocupare a posturilor didactice şi la negocierea salariului individual;
     b)  promovarea cercetării în echipă prin alcătuirea unor colective multidisciplinare de cercetare;
     c)  atragerea în calitate de colaboratori la realizarea proiectelor de cercetare a specialiştilor de înaltă competenţă din zonă;
     d)  creşterea numărului de cadre didactice conducătoare de doctorat.
     2. Atragerea studenţilor performanţi şi a masteranzilor în activitatea de cercetare:
       a)  creşterea participării studenţilor şi masteranzilor  la realizarea unor programe/proiecte coordonate de către catedre şi centrele de cercetare ştiinţifică;
     b)  creşterea participării studenţilor la cercurile ştiinţifice studenţeşti organizate la nivelul catedrelor sau al facultăţilor;
     c)  participarea susţinută a studenţilor şi masteranzilor la sesiuni ştiinţifice specifice şi concursuri profesionale organizate în Universitate sau în alte centre universitare;
     d)  susţinerea sistemului de burse de performanţă pentru a încuraja studenţii cu performanţe academice foarte bune să se îndrepte spre cercetare şi să rămână în cercetare.
     3. Creşterea gradului de implicarea a doctoranzilor în activitatea de cercetare ştiinţifică:
       a)  reacreditarea liniilor de doctorat existente şi evaluarea posibilităţilor de înfiinţare a unor noi linii de doctorat;
     b)  implicarea doctoranzilor în proiecte şi contracte  de cercetare coordonate de catedre şi centrele de cercetare;
     c)  racordarea doctoratelor la tematici prioritare promovate în cadrul Universităţii, la nivel naţional şi în Uniunea Europeană;
     4. Organizarea corespunzătoare a activităţii centrelor de cercetare:
     a)  obţinerea recunoaşterii CNCSIS de către centrele de cercetare performante din universitate;
     b)  monitorizarea activităţii centrelor de cercetare, sprijinirea logistică şi financiară de către Universitare a centrelor cu rezultate bune în cercetarea ştiinţifică.
     5. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare şi utilizarea eficientă a acesteia:
     a)  înfiinţarea de noi laboratoare de cercetare  şi dotarea acestora cu aparatură modernă;
     b)  achiziţionarea de soft-uri specializare, care să faciliteze munca de cercetare şi să conducă la rezultate viabile;
     c)  instituirea unui sistem de monitorizare a echipamentelor de cercetare în scopul creşterii gradului de utilizare a acestora;
     d)  dezvoltarea posibilităţilor de documentare ştiinţifică prin achiziţii permanente de carte specializată, abonamente la publicaţii interne şi internaţionale, precum  şi lărgirea accesului  la baze de date şi biblioteci virtuale specializate.
       6. Finanţarea eficientă şi stimulativă a activităţii de cercetare ştiinţifică:
       a)  constituirea unui fond destinat activităţii de cercetare din venituri proprii şi repartizarea acestuia către structurile de cercetare în funcţie de performanţele obţinute  în cercetare;
       b)  creşterea gradului de autofinanţare a cercetării ştiinţifice prin accesarea de granturi, participarea la programe finanţate de cercetare naţionale  internaţionale şi contracte realizate cu agenţii economici.
       c)  stimularea financiară a cadrelor didactice cu performanţe înalte în cercetarea ştiinţifică.
       7. Perfecţionarea managementului activităţii de cercetare ştiinţifică:
       a)  finalizarea bazei de date a cercetării ştiinţifice la nivelul structurilor de cercetare şi a Universităţii şi actualizarea permanentă a acesteia;
       b)  organizarea gestiunii analitice a activităţii de cercetare ştiinţifică din punct de vedere financiar-contabil.
       8. Promovarea şi dezvoltarea cooperării şi parteneriatelor în domeniul cercetării ştiinţifice pe plan naţional şi internaţional:
       a)  promovarea şi dezvoltarea capacităţii de integrare în reţele de cercetare reprezentative la nivel naţional şi internaţional;
       b)  participarea în consorţii de cercetare la nivel naţional cu universităţi şi centre de cercetare partenere;
       c)  promovarea şi întărirea parteneriatelor cu mediul socio-economic la nivel local, regional şi naţional.
       9. Sporirea nivelului calitativ şi de recunoaştere a publicaţiilor editate de Universitate:
       a)  obţinerea recunoaşterii CNCSIS pentru revistele editate de Universitate care îndeplinesc criteriile cerute;
       b)  sporirea exigenţelor şi creşterea nivelului calitativ în vederea recunoaşterii de CNCSIS ca revistă de tip A pentru Acta Universitatis Apulensis – Matematics- Informatics;
       c)  creşterea ariei de difuzare a revistelor în vederea sporirii vizibilităţii acestora;
       d)  cooptarea în colectivele de redacţie a revistelor a unor personalităţi ştiinţifice reprezentative pe plan naţional şi internaţional.

 

     4. Probleme prioritare


     1. Problema cu rangul maxim de importanţă şi de urgenţă este generată de faptul că, potrivit standardelor ARACIS, dezvoltarea studiilor universitare de masterat şi doctorat este condiţionată de existenţa unor centre de cercetare ştiinţifică recunoscute în domeniile studiilor respective.
     În aceste condiţii, facultăţile şi catedrele care îşi propun să iniţieze programe de masterat vor analiza situaţia centrelor de cercetare din domeniul masteratului vizat. În cazul în care centrele de cercetare nu sunt acreditate CNCSIS, se va întocmi şi se va înainta de urgenţă documentaţia necesară acreditării. Aceleaşi măsuri se aplică şi în cazul studiilor de doctorat.
     2. O altă problemă care s-a perpetuat în ultimii ani constă în discrepanţa şi în lipsa de legătură dintre performanţele de cercetare individuale ale cadrelor didactice şi performanţele ştiinţifice globale, la nivel instituţional. Astfel, cu toate că scorurile de performanţă ale multor cadre didactice depăşesc limitele maxime, atingând uneori niveluri de excepţie, Universitatea continuă să fie slab reprezentată la conferinţe şi în publicaţii naţionale şi internaţionale de prestigiu, iar numărul granturilor de cercetare continuă să rămână redus. Rezultă o situaţie ciudată constând în aceea că, în timp ce multe cadre didactice au „performanţe excepţionale”, Universitatea are o poziţie modestă ca recunoaştere şi vizibilitate.
     a) Pentru eliminarea acestei discrepanţe şi restabilirea relaţiei dintre performanţele individuale şi cele instituţionale, în cursul semestrului II al anului 2006-2007 se va declanşa procedura de evaluare a calităţii corpului profesoral, în conformitate cu Metodologia aprobată de Senat. Se vor aplica standardele şi criteriile de evaluare pe domeniile stabilite de Metodologie (activitatea de cercetare, contribuţia ştiinţifică, prestigiul profesional).
     b) Pentru confirmarea datelor cuprinse în fişele de evaluare, fiecare cadru didactic va completa şi depune la catedră sau departament dosarul personal cu lucrările şi celelalte documente prin care se atestă performanţele cotate (lipsa dosarului personal echivalează cu neîndeplinirea standardelor minime de calitate de către cadrul didactic în cauză).
     c) Rezultatele evaluării vor fi luate în considerare la constituirea şi dimensionarea posturilor didactice din statele de funcţii pe anul 2007-2008. În funcţie de performanţele confirmate ale fiecărui cadru didactic, se va stabili statutul postului didactic ocupat ca titular: post cu cercetare ştiinţifică, post cu cercetare ştiinţifică parţială şi post fără cercetare ştiinţifică, în funcţie de care se stabileşte şi numărul maxim de ore din post.
     3. O altă problemă apare ca revers al celei anterioare. Problema constă în aceea că, deşi în Universitate există cadre didactice care obţin performanţe excepţionale (studii publicate în reviste cotate ISI, lucrări publicate la edituri prestigioase, participări la conferinţe organizate de universităţi şi institute de cercetare cu largă recunoaştere internaţională, granturi de cercetare de înalt nivel etc.), nu există, în prezent, nici un sistem de recompensare a acestor realizări, deşi ele au importanţă decisivă în clasificarea instituţiei noastre.
     Pentru soluţionarea acestei probleme se va institui sistemul de premiere a excelenţei în cercetare şi creaţie. Sistemul va fi diferenţiat pe domenii ale cercetării şi creaţiei, acordându-se anual câte un premiu pentru fiecare domeniu (aproximativ 7 premii). Premiile se acordă pentru cărţi, lucrări, studii publicate la edituri/reviste de prestigiu pe plan naţional şi internaţional, pentru granturi/proiecte de cercetare la nivel de excelenţă, pentru participarea în echipe de cercetare la universităţi şi instituţii recunoscute pe plan european şi mondial, pentru alte contribuţii ştiinţifice care sporesc aria de vizibilitate şi ameliorează clasificarea calitativă a Universităţii. Sistemul de premiere şi nivelul premiilor se vor reglementa pe bază de Regulament propus de Departamentul Cercetării Ştiinţifice şi de Comisia pentru Evaluarea Internă şi Asigurarea Calităţii Educaţiei.

 

 

RELAŢIILE
INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE

     Planul operaţional se întemeiază pe concepţia potrivit căreia relaţiile internaţionale şi, în special, dezvoltarea relaţiilor inter-universitare în contextul integrării europene vor constitui un factor decisiv al evoluţiei Universităţii în perioada 2007-2008.
     Totodată, planul operaţional porneşte de la premisa că integrarea europeană conferă noi valenţe relaţiilor interne, în contextul regionalizării şi al competiţiei dintre universităţi. 

      

 

     1. Analiza situaţiei de start


     În ultimii 3 ani, relaţiile interne (pe plan naţional) cu alte universităţi s-au stabilit în principal ca acţiuni de sondare şi de evaluare iniţială a posibilităţilor de cooperare, a domeniilor în care cooperarea poate oferi avantaje reciproce. A fost o etapă în care s-au încheiat primele convenţii de parteneriat, realizările constând în principal în consultări privind programele de studii şi curriculum-ul în sensul compatibilizării acestora şi în cooperarea cu personal didactic la unele programe de masterat şi doctorat, la conferinţe şi sesiuni ştiinţifice.
     În a doua parte a anului 2006, strategia privind parteneriatele cu universităţile din ţară se conturează cu mai multă pregnanţă şi începe să vizeze domeniile majore ale activităţilor şi structurilor academice. Ca urmare, stabilirea relaţiilor de cooperare depăşeşte faza de sondare şi se trece la o etapă nouă, în care se încheie convenţii (protocoale) cu prevederi precise şi cu modalităţi operaţionale de lucru care vizează cooperarea în materie de programe de studii (licenţă, masterat, doctorat) şi de cercetare ştiinţifică (prin programe comune de cercetare). Elementul definitoriu al acestei etape este trecerea de la acordurile bilaterale, la acordurile multilaterale, iar cea mai importantă realizare a începutului de an 2007 este constituirea Asociaţiei Universităţilor din Regiunea 7 Centru, a cărei principală misiune este consolidarea, prin asociere, a forţei celor patru universităţi membre atât în cadrul competiţiei pe plan intern, cât şi al competiţiei pentru accesarea fondurilor europene.        
     În sfera relaţiilor internaţionale, instituirea Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană şi, în cadrul acestuia, a Biroului pentru Proiecte Comunitare au asigurat cadrul instituţional pentru o bună coordonare şi dezvoltare a relaţiilor cu universităţi din străinătate, în special din Europa. S-au realizat mobilităţi de cadre didactice şi studenţi, activităţi de monitorizare şi activităţi de iniţiere de noi contacte şi acorduri de colaborare bazate pe o funcţionalitate reală, câmpul relaţionar având o construcţie de tip bază-vârf, încurajându-se în primul rând activităţile de colaborare la nivelele inferioare: grupuri de lucru, catedre, departamente, iar după evaluarea experienţei acumulate, s-a avansat la o relaţie interuniversitară la nivelul conducerii. Pe fondul aceste strategii, au fost încheiate noi contracte bilaterale cu:
          - Universitatea „Adam Mickiewicz” din Poznan, Polonia. (mobilităţi de studenţi şi cadre didactice pe domeniul Filologie);

          - Facultatea de Geoinformatică Szekesfehervar, din cadrul Universităţii de Vest din Ungaria (mobilităţi de cadre didactice pe domeniul Cadastru-Geodezie);

          - Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Rennes, Franţa (mobilitate de cadre didactice pe domeniul Managementul serviciilor publice);

          - Universitatea din Rzeszow, Polonia (mobilităţi de studenţi şi cadre didactice pe domeniile Istorie, Arheologie, Drept, Sociologie, Pedagogie, Afaceri);

          - Universitatea „Johannes Kepler” din Linz, Austria (mobilităţi de studenţi şi cadre didactice pe domeniul Drept);

          - Universitatea „Marii Curie-Sklodowskiej” din Lublin, Polonia (mobilităţi de studenţi şi cadre didactice pe domeniul Ştiinţe Politice) 

     De asemenea, s-au desfăşurat vizite pregătitoare şi vizite de monitorizare a mobilităţilor la:

          - Bordeaux, Franţa – participare la seminarul organizat de Agenţia Naţională Socrates din Franţa, în urma căruia s-a semnat acordul cu Ecole Nationale de Sante Publique din Rennes.

          - ATEI, Grecia, - vizită de monitorizare a schimburilor de studenţi şi cadre didactice cu această instituţie.

          - Ljubljana, Slovenia – vizită pregătitoare şi semnarea unui acord de colaborare cu Universitatea din Ljubljana.

 

     2. Obiective pentru perioada 2007-2008


     1.  Adaptarea structurii programelor de studii universitare şi a curriculum-ului în sensul compatibilizării cu universităţile din  Europa, în vederea favorizării mobilităţilor europene de studenţi, în ambele sensuri, dar în special în sensul atragerii de studenţi străini în Universitate.
     2. Perfecţionarea sistemului de recunoaştere şi transfer al creditelor de studii şi facilitarea mobilităţii studenţilor, atât pe plan internaţional, cât şi pe plan intern.
     3. Organizarea de programe de studii în limbi străine, adresate potenţialilor studenţi din Europa sau din alte zone ale lumii.
     4. Extinderea formelor de cooperare ştiinţifică prin organizarea/participarea la conferinţe internaţionale şi prin schimburi de publicaţii.
     5. Intensificarea şi ameliorarea calitativă a promovării imaginii Universităţii prin publicitate scrisă şi în special prin INTERNET.
     6. Punerea în practică a acordurilor de parteneriat cu universităţile din ţară şi din Europa, iniţierea demersurilor concrete de cooperare în domeniile stabilite prin acorduri.


        
     3. Direcţii de acţiune şi măsuri


     1. Se vor demara  programe de vizite pregătitoare în vederea stabilirii de noi contacte cu universităţi din Europa, în special cu universităţi din ţările învecinate.
     2. Se vor stabili specializările sau/şi modulele curriculare pe care Universitatea le poate oferi în limbile de circulaţie europeană (engleză, franceză, germană).
    3. Ghidul studentului, cuprinzând şi sistemul de transfer al creditelor de studii, se va edita în limba engleză şi, după caz, în alte limbi de largă circulaţie, în funcţie de ţara de origine a studsenţilor.
     4. Se vor stabili noi convenţii de cooperare regională prin schimburi de publicaţii în domeniile de interes pentru această zonă.
     5. Se va continua şi se va extinde organizarea  programelor de studii de vară cu  participare internaţională;
     6. Se va acorda o atenţie sporită promovării imaginii Universităţii în străinătate prin prezentarea  paginilor WEB dinamice, reactualizate periodic, a listelor de discuţii pe diverse domenii de interes pentru activitatea didactică şi pentru cercetarea ştiinţifică. Departamentul de Informatică va asigura prezenţa paginii de WEB a Universităţii pe Internet (accesibilă motoarelor de căutare).
     7. Participarea cadrelor didactice la conferinţe internaţionale recunoscute va fi încurajată prin sistemul de evaluare profesională, precum şi prin finanţarea parţială sau integrală a deplasărilor la astfel de conferinţe.
     8. Pe plan intern, se vor organiza întâlnirile pe facultăţi şi departamente în cadrul Asociaţiei Universităţilor din Regiunea 7 Centru în scopul stabilirii şi demarării acţiunilor concrete de cooperare.

 

     4. Probleme prioritare


     Cu toate demersurile realizate, de popularizare a ofertei educaţionale din cadrul programelor de schimb, interesul faţă de aceste programe a fost destul de scăzut. În cazul studenţilor, principalele explicaţii pentru această situaţie sunt:

          - insuficienta cunoaştere a limbilor străine de circulaţie internaţională, la un nivel care sa permită asimilarea de cunoştinţe şi obţinerea creditelor necesare completării programului de studiu;

         - dificultăţi în echivalarea creditelor obţinute în străinătate, prin refuzul unor cadre didactice de a recunoaşte creditele obţinute în instituţiile gazdă, chiar şi în cazul disciplinelor compatibile prin fişa disciplinei, dar care au denumire diferită. Din această cauză, studenţii refuză participarea la programele de schimb pentru a nu pierde un semestru sau după caz un an universitar;

          - insuficienţa grantului de subzistenţă care se acordă de către Agenţia Naţională, chiar dacă aceste fonduri se suplimentează sub angajament scris de către Universitate din fonduri proprii;

          - lipsa de experienţă şi de maturitate a studenţilor, precum şi lipsa deprinderii de activitate individuală, de studiu bazat pe proiecte, practică des întâlnită la universităţile  gazdă.

          În cazul cadrelor didactice, situaţia este similară, în sensul că participarea la mobilităţi europene a fost limitată şi a fost asigurată de către un număr redus de catedre. Principalele explicaţii privind această situaţie sunt:

          - grantul de subzistenţă redus în comparaţie cu costurile din ţările gazdă;

          - insuficienta cunoaştere a limbii străine în care se realizează predarea;

          - dificultăţi în aducerea la zi  a materialului ce urmează a fi predat pentru a satisface nevoile instituţiei gazdă;

          - metode didactice depăşite, care nu se mai acceptă la nivel european;

          - supraîncărcarea normelor didactice, care nu permite deplasarea din lipsa suplinirii pe perioada activităţii de schimb.

     În sinteză, principalele soluţii ce se recomandă privind dezvoltarea relaţiilor internaţionale şi, în special, intrarea efectivă a Universităţii în circuitul universităţilor europene,  sunt:
      a) iniţierea procedurilor de elaborare şi prezentare în limbi a străine a programelor de studii oferite studenţilor din Europa sau din alte zone, pregătirea condiţiilor pentru ca, începând cu anul 2008, Universitatea să poată şcolariza studenţi străini;
     b) studierea modurilor de organizare şi a conţinuturilor programelor de studii practicate de universităţile europene şi asigurarea unei minime/optime compatibilităţi pentru ca programele oferite de Universitate să fie atractive, să prezinte interes pentru potenţialii studenţi străini;
     c) demararea programului de învăţare a limbilor străine destinat cadrelor didactice ale Universităţii, urmând ca prima etapă a acestui program să fie finalizată la sfârşitul semestrului II 2006-2007;
     d) ameliorarea calitativă a WEB-Site-ului Universităţii, verificarea variantei traduse în limba engleză şi lansarea pe Internet.
     În privinţa parteneriatelor interne, principala problemă constă în insuficienţa resurselor umane în raport cu amploarea şi nivelul domeniilor de cooperare pe care acordurile de parteneriat le presupun. Din această perspectivă, soluţia este dezvoltarea corpului profesoral şi de cerecetători al Universităţii şi cuprinderea majorităţii cadrelor didactice şi cercetătorilor în cel puţin un domeniu sau un program de cooperare.

 

 

MANAGEMENTUL
ACADEMIC ŞI ADMINISTRATIV

     Strategia managerială pentru anul 2007 reflectă strategia generală adoptată pentru perioada 2004-2008 şi se fundamen-tează pe condiţia esenţială a corelării managementului academic cu managementul financiar şi administrativ, respectiv a corelării curriculum-ului şi organizării instituţionale cu resursele financiare, din perspectiva unui management economic eficient.

      

     1. Analiza situaţiei de start


     În ultimii 3 ani s-au înregistrat progrese importante în sfera managementului instituţional, academic şi administrativ, care s-au concretizat într-o bună organizare şi conducere a structurilor academice şi administrative, în îmbunătăţirea sistemului de adoptare a deciziilor şi a procedurilor de informare a comunităţii academice asupra deciziilor luate, în realizarea unui plan investiţional de amploare. În acest context, planul operaţional prevede continuarea direcţiilor principale de acţiune şi adaptarea acestora la noile cerinţe privind asigurarea calităţii în toate sectoarele de activitate ale Universităţii.
      
     1. Obiective pentru anul 2007


     1. Practicarea unui management eficient, întemeiat pe analiză cognitivă şi planificare strategică, pe echilibrarea optimă a raportului dintre nevoi şi resurse, dintre cheltuieli şi venituri, dintre calitate şi cost.
     2. Perfecţionarea sistemului finanţării globale, reconsiderarea mecanismelor şi criteriilor de dimensionare şi alocare a fondurilor pe tipuri de activităţi, structuri şi direcţii de utilizare, pe baza unui sistem de standarde şi indicatori de eficienţă şi calitate.
    3. Accentuarea autonomiei funcţionale a structurilor academice şi administrative, paralel cu amplificarea responsabilităţii fiecărei structuri privind îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, în asigurarea şi administrarea resurselor umane, financiare şi materiale necesare bunei funcţionări.
     4. Întărirea autonomiei financiare a Universităţii prin creşterea şi diversificarea surselor de finanţare, sporirea aportului financiar din granturi şi contracte, paralel cu o politică riguroasă de raţionalizare a cheltuielilor.
     5. Deschiderea managementului instituţional spre mediul extern, comunicarea mai directă cu comunitatea socială, cointeresarea autorităţilor locale, a agenţilor economici şi instituţiilor în susţinerea materială şi financiară a Universităţii. Dezvoltarea instituţiei potrivit conceptului de universitate antreprenorială.

     2. Direcţii de acţiune şi măsuri

     1. Începând cu semestrul II al anului universitar 2005/2006 se aplică noile criterii, standarde şi indicatori de performanţă prevăzute de Regulamentul privind evaluarea şi asigurarea internă a calităţii educaţiei. În acest scop, se va întocmi şi se va pune în practică Manualul calităţii.
     2. Se va institui analiza semestrială a managementului la nivelul structurilor academice (facultăţi, departamente, catedre), al structurilor administrative, precum şi la nivel instituţional.
     3. Strategia integrării active în comunitatea socială locală şi regională va constitui o prioritate a managementului instituţional în anul 2007. Prin intermediul structurilor deja constituite şi funcţionale - Senatul Mare şi Consiliul Senatului Mare al Universităţii – se vor extinde şi se vor diversifica modalităţile de cooperare, în beneficiu reciproc, cu agenţii economici importanţi, cu instituţiile şi organismele administraţiei locale, judeţene şi regionale. În acest sens, se va realiza:
      a) organizarea practicii de specialitate a studenţilor, în condiţii reale de exercitare a viitoarei profesiuni, în firme, instituţii, bănci ş.a.;
    b) diversificarea ofertei de activităţi şi servicii specifice organizate de Universitate pentru agenţii economici, pentru organismele administraţiei locale, pentru instituţiile publice din comunitatea locală, zonală şi regională;
     c) antrenarea firmelor şi instituţiilor în analiza curriculum-ului universitar şi în adaptarea acestuia la cerinţele reale ale calificărilor universitare, inclusiv în ceea ce priveşte înfiinţarea de noi specializări solicitate pe piaţa muncii sau/şi dimensionarea cifrelor de şcolarizare;
     d) organizarea, prin cooperare cu firmele, instituţiile şi organismele reprezentate în Senatul Mare al Universităţii, a unor programe de formare, de cercetare sau de prestare de servicii, prin valorificarea în comun a resurselor specifice de care dispun partenerii.
     4. Managementul financiar se va integra în planul de ansamblu al dezvoltării Universităţii, ca o componentă ce trebuie luată în considerare în fiecare domeniu şi în fiecare sector al activităţii şi al organizării instituţionale (curriculum, state de funcţii, număr de studenţi, conducere, administraţie etc.), urmând ca în fundamentarea indicatorilor de aplicare a strategiei financiare să se aibă în vedere:
     a) creşterea autonomiei financiare a Universităţii, ca fundament al oricărei forme de autonomie, prin creşterea veniturilor proprii şi buna utilizare a alocaţiilor bugetare, astfel încât să se diminueze dependenţa Universităţii de fluctuaţiile alocaţiilor bugetare şi de instabilitatea politicii privind finanţarea învăţământului;
     c) ameliorarea structurii cheltuielilor prin raţionalizarea consumurilor şi a cheltuielilor de personal şi orientarea unei părţi tot mai importante a fondurilor spre dotări şi investiţii în mijloace şi spaţii pentru învăţământ, cercetare şi servicii.

 

 

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

     Problema managementului calităţii este abordată de Universitate ca o problemă de strategie globală, care angajează toate componentele şi procesele activităţii instituţiei.
     În anul 2007, prioritatea o constituie aplicarea Sistemului Instituţional de Management al Calităţii.

      

     1. Analiza situaţiei de start


     Preocupările de dezvoltare a unui cadru instituţional de management al calităţii îşi au originea încă din primii ani de funcţionare a Universităţii, când  Universitatea a participat la Programul de reformă instituţională (1994), program finanţat de Banca Mondială şi coordonat de Grupul Consultativ pentru Învăţământul Superior şi Cercetarea Ştiinţifică şi de Ministerul Educaţiei. În urma acestui program a fost elaborat primul plan strategic de dezvoltare instituţională a Universităţii (1994-1998). Punerea consecventă în practică a acestui plan a avut consecinţe decisive pentru evoluţia ulterioară Universităţii.
     Un alt moment important (anul 2000) a fost adoptarea de către Reuniunea rectorilor universităţilor de stat din România a documentului Învăţământul superior românesc la începutul noului mileniu, document adoptat şi de Ministerul Educaţiei Naţionale şi recomandat universităţilor. Pe baza acestui document, Universitatea a elaborat un Program de acţiune pentru perioada 2001-2004, care a cuprins un capitol special dedicat managementului calităţii. Începând cu acest program, managementul calităţii a devenit parte integrantă a Cartei universitare şi a fost inclus în mod constant în planurile strategice pentru perioadele 2000-2004 şi 2004-2008 şi în planurile operaţionale anuale.     
     Începând cu anul 2005, în contextul generat de procesul Bologna şi de accentuarea, la nivel naţional, a preocupărilor privind calitatea educaţiei, managementul calităţii a devenit o prioritate a strategiei Universităţii. Dintre realizările anilor 2005-2006, menţionăm:
     1. A fost elaborat, aprobat de Senat şi pus în aplicare (începând cu semestrul II  2005/2006) noul Regulament privind asigurarea şi evaluarea internă a calităţii educaţiei şi Sistemul Instituţional de Management al Calităţii.
     2. Pe baza Regulamentului, au fost stabilite structurile operaţionale la nivel instituţional pentru evaluarea internă şi asigurarea calităţii educaţiei, respectiv:
     a) Consiliul Calităţii, ca organism consultativ al Senatului, având ca principale atribuţii: elaborarea Declaraţiei pentru calitate a Senatului şi elaborarea proiectului de strategie a Universităţii în materie de asigurare şi evaluare a calităţii educaţiei;
     b) Comisia pentru Evaluarea Internă şi Asigurarea Calităţii Educaţiei, în componenţa şi cu atribuţiile stabilite prin lege, adaptate la cerinţele specifice ale Universităţii;
     c) Departamentul pentru Managementul Calităţii, ca structură cu caracter operaţional specializată în coordonarea şi aplicarea procedurilor, criteriilor, standardelor şi indicatorilor de evaluare a calităţii, corespunzător strategiei pentru calitate adoptate de Senat şi sistemului de asigurare şi evaluare a calităţii întocmit de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea  Calităţii.
     3. A fost elaborat, în prima sa formă (înainte de publicarea Metodologiei ARACIS), Sistemul domeniilor, criteriilor, standardelor şi indicatorilor de evaluare internă a calităţii educaţiei, care cuprinde descrierea standardelor şi a indicatorilor de performanţă pentru fiecare domeniu (capacitatea instituţională, eficacitatea educaţională şi managementul calităţii), stabilirea nivelurilor corespunzătoare standardelor şi, după caz, ale standardelor de referinţă asumate de Universitate, precum şi procedurile orientative de evaluare a fiecărui standard de calitate.
     4. A fost elaborată Metodologia evaluării calităţii corpului profesoral, care cuprinde sistemul unitar de criterii, standarde şi indicatori de performanţă aplicat în evaluarea calităţii corpului profesoral. Faţă de reglementările anterioare, principala schimbare constă în renunţarea la sisteme, proceduri şi standarde distincte pentru concursurile de ocupare a posturilor didactice şi pentru evaluarea în vederea acordării coeficienţilor de performanţă. Prin urmare, sistemul se aplică pentru:
     a)   evaluarea periodică a calităţii corpului profesoral, ca parte a sistemului de evaluare şi asigurare a calităţii;
     b)  evaluarea anuală pentru stabilirea coeficienţilor de performanţă la salarizare;
     c)   evaluarea în cadrul concursurilor de ocupare/ promovare a funcţiilor didactice.
     5. În urma publicării Metodologiei ARACIS, aprobată prin H.G. nr. 1418/2006, care a clarificat şi concretizat prevederile Legii 87/2006, au fost elaborate sau, după caz revizuite reglementările necesare din perspectiva cerinţelor normative şi standardelor prevăzute în această Metodologie. În acest sens, menţionăm:
     a) A fost elaborat, aprobat de Senat şi pus în aplicare Regulamentul privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studii, care include, pe lângă aspectele de monitorizare şi evaluare periodică, procedurile de analiză colegialăşi de evaluare a gradului de îndeplinire a standardelor de calitate;
     b) A fost revizuit, aprobat şi pus în aplicare Regulamentul privind evaluarea, examinarea şi notarea performanţelor profesional-ştiinţifice ale studenţilor;
     c) A fost revizuită Metodologia evaluării calităţii corpului profesoral, în principal prin includerea procedurilor de evaluare colegială şi de evaluare a interacţiunii student-profesor.
     6. A fost înfiinţat Centrul de Analiză şi Dezvoltare Pedagogică (CADP). Acesta este o structură ce funcţionează în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, cu misiunea de a coordona dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor didactice moderne specifice învăţământului universitar şi a managementului pedagogic al calităţii educaţiei în Universitate. Centrul a intrat deja în funcţiune şi a realizat primele materiale (ghiduri metodologice), precum şi acţiuni (seminarii, ateliere) vizând dezvoltarea pedagogiei universitare.
     7. A fost revizuit şi republicat (de către CDAP) Ghidul de utilizare a sistemului creditelor de studii. În prima parte, Ghidul cuprinde aspectele privind mobilitatea şi transferul creditelor, în strânsă legăturăcu aspectele de compatibilizare naţională/europeană a programelor de studii. În partea a doua, Ghidul abordează sistemul creditelor ca sistem de management curricular şi de raţionalizare a gestiunii timpului de învăţare.
     8. Prin Metodologia de evaluare a calităţii corpului profesoral, au fost stabilite procedurile şi instrumentele de evaluare colegială şi de evaluare de către studenţi a prestaţiei cadrelor didactice. Punerea în practică a acestor proceduri a condus deja la o schimbare sesizabilă a atitudinii cadrelor didactice faţă de calitatea actului de predare şi, mai ales, faţă de parteneriatul cu studenţii.
     9. A fost elaborat şi publicat (de către CADP) un Ghid metodologic de evaluare, examinare şi notare a performanţelor profesional-ştiinţifice ale studenţilor. Acesta cuprinde elemente de metodologie a evaluării şi examinării, recomandări privind condiţiile de aplicare a sistemului de notare (validitate, obiectivitate ş.a.), precum şi proceduri de identificare şi control al erorilor de evaluare.
    10. A fost revizuit Regulamentul Centrului de informare, consiliere şi orientare în carieră a studenţilor, în special prin extinderea atribuţiilor în sfera consilierii psihologice a studenţilor, precum şi prin îmbunătăţirea structurii Centrului.
     11. Ca urmare a noilor exigenţe impuse de standardele de evaluare şi asigurare a calităţii cercetării, la nivelul Universităţii a fost elaborată Strategia de dezvoltare a cercetării ştiinţifice pe termen mediu şi lung (2007-2013).

 

     2. Obiective pentru perioada 2007-2008


     1. Asigurarea nivelului înalt de pregătire a studenţilor, în concordanţă cu standardele naţionale şi internaţionale, înzestrarea lor cu cunoştinţele şi capacităţile necesare integrării active şi eficiente în viaţa socială şi în profesiune, orientarea studenţilor spre o atitudine creatoare, critică şi independentă şi spre un comportament dinamic şi cu forţă de adaptare la situaţii noi, prin competenţă şi permanentă autoinstruire.
     2. Dezvoltarea şi diversificarea structurilor universitare, în acord cu direcţiile reformei învăţământului superior, cu particularităţile unei universităţi în formare, care să asigure instituţiei flexibilitatea necesară adaptării la dinamica vieţii sociale, ştiinţifice şi academice.
     3. Creşterea  ponderii cercetării ştiinţifice în ansamblul activităţii universitare, în trei direcţii prioritare:

        -dezvoltarea cercetării la nivel de catedră şi departament, în relaţie directă cu evoluţia curriculum-ului şi cu nevoile procesului de învăţământ, în sensul de a promova învăţarea prin cercetare, ca formă specific academică de învăţare;

          - dezvoltarea cercetării de vârf, prin centre de excelenţă, cu abordări interdisciplinare, prin colaborări externe şi granturi;
          - iniţierea cercetării aplicative, pentru soluţionarea unor probleme practice, prin contract cu beneficiarii sau valorificate prin consultanţă şi audit.

     4. Corelarea managementului academic cu managementul financiar, asigurarea unui echilibru optim între necesitatea de a limita costurile şi necesitatea de a spori cheltuielile pentru calitate.
     5. Dezvoltarea condiţiilor de studiu şi cercetare ştiinţifică, introducerea pe scară largă a sistemelor informatice în procesul  de învăţământ, în cercetare şi management, amplificarea şi diversificarea fondului de carte al Bibliotecii, dotarea laboratoarelor şi cabinetelor cu tehnică modernă în sprijinul unei activităţi de învăţământ şi cercetare eficiente.
     6. Lărgirea relaţiilor de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior şi cercetare din ţară şi străinătate şi integrarea în programele de cooperare interuniversitară.

 

     4. Probleme prioritare


     Având în vedere că direcţiile de acţiune şi măsurile în domeniul managementului calităţii se regăsesc în fiecare dintre componentele planului operaţional, în prezentul capitol prezentăm doar problemele prioritare privind implementarea managementului calităţii în anul 2007.
     1. Principalele instrumente de management al calităţii necesare la nivelul facultăţilor au fost aprobate de Senat în cursul anului 2006. Pentru anul 2007, problema principală o constituie punerea în aplicare a acestor instrumente şi atingerea, în acest mod, a standardelor de referinţă.
     În acest scop, în semestrul II al anului universitar se vor declanşa procedurile de evaluare internă a calităţii programelor de studii, în conformitate cu Regulamentul aprobat de Senat. Procedurile se vor aplica pentru toate programele de studii existente, autorizate sau acreditate, indiferent de data ultimei evaluări.
     a) Comisiile de evaluare internă şi asigurarea calităţii educaţiei constituite pe programe de studii vor parcurge procedurile de evaluare şi vor întocmi Raportul de evaluare internă a calităţii educaţiei (cu referire la programul/programele de studii respective).
     b) Pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de comisiile pe programe pe studii, precum şi pe baza propriilor analize, Comisia de evaluare internă şi asigurare a calităţii la nivel instituţional va întocmi Raportul de evaluare internă a calităţii pe anul universitar 2006-2007. Acest raport va înlocui raportul prezentat în şedinţa Senatului din luna ianuarie 2007.
     2. A doua problemă constă în aceea că, în unele catedre se constată inerţie şi chiar dezinteres faţă de noile mecanisme şi proceduri de evaluare şi asigurare a calităţii, exceptând 1-2 cadre didactice care, de regulă, susţin întreaga activitate „nenormată” a catedrei. Până în prezent nu s-a întocmit nici un raport de monitorizare rezultat din analiză colegială.
     In semestrul II al anului universitar se vor declanşa procedurile de monitorizare, prin analiză colegială, a programelor de studii, conform Regulamentului aprobat de Senat. Următoarele repere minimale ale analizei sunt obligatorii:
     a) analiza structurii planului de învăţământ;
     b) analiza obiectivelor şi conţinutului programelor tematice ale disciplinelor şi aprobarea fişelor disciplinelor;
    c) analiza structurii statului de funcţii şi a posturilor didactice (statele de funcţii pentru anul 2007-2008 vor fi aprobate cu condiţia de a fi însoţite de raportul de monitorizare, potrivit Regulamentului);
     d) analiza rezultatelor învăţării, potrivit reperelor stabilite în Metodologia ARACIS şi  în Regulamentul intern de evaluare şi asigurare a calităţii.

 

 

BAZA MATERIALĂ

     Strategia pentru anul 2007 şi prima parte a anului 2008 vizează modernizarea dotărilor pentru învăţământ şi cercetare, îmbunătăţirea serviciilor sociale pentru studenţi şi finalizarea reparaţiilor capitale la obiectivele majore ale Universităţii.

      

 

     1. Analiza situaţiei de start


     Anii 2005 şi, îndeosebi, 2006 s-au caracterizat prin amplificarea procesului de modernizare a dotărilor pentru laboratoare, cabinete şi amfiteatre. Cea mai mare parte a laboratoarelor cuprinde aparatură modernă, unele de “ultimă oră”, permiţând îmbinarea activităţilor de învăţământ cu cele de cercetare. S-au extins laboratoarele computerizate multifuncţionale şi multimedia, înzestrate cu soft-uri moderne. Amfiteatrele sunt dotate cu tehnică de proiecţie video. Este în derulare un amplu proces investiţional de construire a noi spaţii de învăţământ şi de reînnoire a mobilierului.
În anul 2006 a fost finalizat unul dintre cele mai importante obiective: noua clădire a Bibliotecii Universităţii. Astfel, începând cu anul universitar 2006-2007, Biblioteca funcţionează într-o clădire amenajată modern, care dispune de un sistem informatizat, baza de date putând fi consultată atât în reţeaua internă – pe calculatoarele puse la dispoziţia utilizatorilor – cât şi on line.
S-au amplificat şi a crescut ritmul la lucrările de reparaţii capitale şi amenajări ale spaţiilor de învăţământ, au fost pregătite condiţiile pentru noi investiţii în spaţii de învăţământ şi cercetare. 


      
     2. Obiective pentru anul 2007


     1. Extinderea spaţiilor de învăţământ în corelaţie cu creşterea numărului de studenţi şi dezvoltarea structurilor universitare.
     2. Realizarea de noi obiective de investiţii în spaţii de învăţământ, cercetare şi servicii.
     3. Modernizarea dotărilor pentru laboratoare şi cabinete.
     4. Introducerea tehnologiilor moderne de predare-învăţare, prin aparatură de înalt nivel în sălile de curs şi cabinetele de seminar.
     5. Modernizarea dotărilor şi spaţiilor pentru cercetarea ştiinţifică.

 

     3. Direcţii de acţiune şi măsuri


       1. Continuarea şi finalizarea lucrărilor  de reparaţii şi amenajări pentru introducerea în circuitul spaţiilor funcţionale la PALATUL APOR.
     2. Realizarea lucrărilor şi a documentaţiei necesare pentru declanşarea lucrărilor de amenajare ca spaţii de învăţământ a corpului de clădire F.
     3. Continuarea şi finalizarea lucrărilor de reparaţii capitale, consolidări şi amenajări ale spaţiilor Centrului de Cercetări în Ştiinţe Socioumane.
     4. Dotarea a noi laboratoare şi modernizarea celor existente, cu prioritate pentru specializările care au realizări importante în cercetarea ştiinţifică.
    5. Se vor întreprinde demersurile necesare pe lângă autorităţile judeţene şi municipale, precum şi de la nivel central, în vederea obţinerii de noi spaţii de învăţământ în perimetrul Cetăţii Alba Iulia.

     Situaţia obiectivelor de investiţii şi consolidări prevăzute pentru anul 2007 este prezentată în tabelele următoare.

 


     A. Lucrări de investiţii şi reparaţii capitale



Nr.
crt.

Denumirea şi adresa
imobilului

Anul începerii
lucrării

Val. actualizată
a document

Din care propus pentru 2007

0

1

2

3

4

A.

Lucrări în continuare din care:

 

 

 

1.

Palatul Apor, Alba Iulia, str. Bibliotecii, nr. 5

2004

3.281.693 RON

700 RON

2.

Centru de cercetare (corp G), Alba Iulia, str. Nicolae Iorga, nr. 7

2006

397.000 RON

200 RON

B.

Lucrări noi, din care:

 

 

 

1.

Spaţii de învăţământ (construcţie amfiteatru corp F), Alba Iulia, str. Nicolae Iorga, nr. 11-13

2006

1.454.160 RON

1.454.160 RON

2.

Centru de cercetare şi studii Schit, Alba Iulia, zona Schit

2006

3.983.598 RON

3.820.598 RON

 

 

     B. Consolidări

 



0

1

2

3

4

B.

Lucrări noi din care:

 

 

 

1

Reconversie funcţională şi modificări interioare la corpul „H” al Universităţii „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, str. Al. Sterca Şuluţiu, nr. 3.

2007

9.870.000 RON

800.000 RON

 

TOTAL GENERAL

 

9.870.000 ron

800.000 ron

 

 

Sinteza principalelor măsuri prevăzute în Planul operaţional 2007

 


Constatări / Motivaţii / Argumente

Măsuri / Acţiuni

Termene
Responsabilităţi

Candidaţii, studenţii, absolvenţii

   ● Prima şi cea mai severă problemă este reducerea numărului de studenţi, generată de impactul plecării a două promoţii de absolvenţi, în anii universitari 2008-2009 şi 2009-2010, la care se însumează şi refluxul demografic.
   ● Problema numărului de studenţi afectează întreaga organizare instituţională. În consecinţă, soluţiile trebuie să angajeze întreaga strategie de dezvoltare a Universităţii. 

    1. Pentru diminuarea şi compensarea efectelor reducerii numărului de studenţi sunt necesare măsuri de dezvoltare a ofertei de studii a Universităţii. În acest sens, măsurile vizate sunt (vezi şi capitolul dedicat programelor de studii):
    a) iniţierea de noi programe de studii (specializări), în domenii care nu au existat până în prezent în structura Universităţii (această măsură ar conduce la revigorarea utilităţii marginale a ofertei de studii a Universităţii şi, deci, la o creştere a cererii);
    c) dezvoltarea pe verticală a studiilor, în special la nivel de masterat, pentru compensarea reducerii numărului de studenţi la ciclul de licenţă cu creşterea numărului de masteranzi.

Anii 2007-2008.

Decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre.

   ● Oferta de studii a Universităţii nu este suficient de cunoscută în zonele cu potenţial de candidaţi la admitere.  

    2. Se va imprima un caracter sistematic acţiunilor de popularizare şi de publicitate a ofertei de studii a Universităţii, prin deplasarea în unităţi de învăţământ, prin publicarea în mass-media, prin acţiuni la sediul Universităţii.  

Conform programărilor. Decanii, şefii de catedre

   ● Pe lângă factorii care acţionează la intrare (admitere), reducerea numărului de studenţi este amplificată şi de pierderile de studenţi prin nepromovare, exmatriculare, transfer la alte instituţii.

    3. Prin procedura de analiză colegială se va monitoriza situaţia la învăţătură a studenţilor, ca pârghie de feed-back pentru ameliorarea calităţii procesului de învăţământ şi prevenirea pierderilor de studenţi. Pe baza concluziilor rezultate din analize, se vor întreprinde acţiuni de sprijinire a studenţilor cu dificultăţi în învăţare (consultaţii, materiale de sprijin).

Semestrial.
Şefii de catedră, tutorii de an,
titularii de discipline.

    4. Se va analiza situaţia plecărilor de studenţi, prin transfer sau pe alte căi, la alte instituţii de învăţământ (număr de plecări, cauze, instituţii primitoare). Pe baza concluziilor formulate se vor propune măsuri de prevenire şi de protejare a Universităţii faţă de acest fenomen.  

Iulie 2007.
Decanii,
administratorii şefi,

   ● Calitatea pregătirii studenţilor, inclusiv proporţiile pierderilor de studenţi, depind de serviciile de informare, consultanţă şi orientare.

    5. Centrul de Informare, Consultanţă şi Orientare în Carieră va declanşa activităţile specifice de asistenţă psihologică şi orientare în carieră şi va asigura caracterul sistematic al acestora. Se va edita Ghidul studentului, ediţia 2007-2008.

Aprilie 2007.
Directorul C.I.C.O.C.

   ● Evoluţia absolvenţilor este un indicator important al evaluării calităţii educaţiei. Până în prezent, informaţiile în acest sens sunt lacunare.

    6. Se va permanentiza sistemul de monitorizare a evoluţiei absolvenţilor, prin Fişa absolventului (completată la eliberarea diplomelor) şi prin alte mijloace de informare.

Permanent.
Administratorii şefi, Şef Birou Diplome.

Personalul didactic, statele de funcţii

   ● Statele de funcţii de personal didactic pe anul 2006/2007 reflectă o situaţie foarte slabă privind gradul de ocupare cu titulari a posturilor didactice. Cu un procent de sub 50%, Universitatea nu îndeplineşte standardele minime pentru menţinerea acreditării instituţionale şi nu poate depune dosare de acreditare ca IOSUM. Neîndeplinirea acestui standard poate crea probleme şi în cazul dosarelor de autorizare provizorie a noi specializări.

    7. Se vor întocmi state de funcţii-proiect pentru anul universitar 2007-2008 care să îndeplinească standardele privind numărul şi structura personalului didactic titular în raport cu numărul şi structura posturilor didactice.
    a) Dacă statele de funcţii pentru anul 2007-2008 nu se încadrează, cu actualul număr de titulari,  în standardul privind ponderea titularilor, se va propune scoaterea la concurs a posturilor vacante până la îndeplinirea acestui standard.
    b) Pentru evaluarea situaţiei posturilor didactice în condiţiile trecerii complete la noua organizare (Bologna), statele de funcţii vor evidenţia distinct posturile didactice constituite pe disciplinele din anii finali la specializările în lichidare.

15 martie 2007.
Decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre.

   ● O problemă cu grad ridicat de dificultate se referă la compoziţia pe vârste şi pe grade didactice a corpului profesoral. Estimarea situaţiei actuale privind compoziţia pe vârste şi perspectivele de evoluţie a cadrelor didactice tinere arată că există un decalaj important între generaţia de vârstă peste 50-55 de ani şi generaţia de vârstă sub 40-45 de ani. Problema constă în aceea că ritmul şi proporţiile evoluţiei profesional ştiinţifice a cadrelor didactice tinere nu sunt suficiente faţă de nevoile de înlocuire a cadrelor didactice care se apropie de vârsta  de pensionare. Dacă evoluţia actuală se menţine, atunci riscul cel mai grav este ca, în termen de 5-7 ani, Universitatea să se confrunte cu o criză acută de personal didactic titular cu funcţiile de profesor şi conferenţiar, până la nivelul de a nu se mai putea acoperi funcţiile de conducere şi de a nu se mai putea menţine statutul de IOSUM, IOSUD şi de acreditare instituţională.

    8. Facultăţile şi catedrele vor analiza situaţia şanselor de evoluţie profesional ştiinţifică a personalului didactic titular pe termen mediu şi lung (4-7 ani). Situaţia se va întocmi pornind de la personalul didactic titular existent în anul 2006, cu estimarea şanselor de evoluţie a fiecărui cadru didactic în viitorii 7 ani. În condiţiile în care, în urma acestei estimări, catedra şi facultatea nu garantează că în următorii 7 ani va dispune de personalul didactic titular în structura impusă de standardele de calitate, se vor aplica măsuri pentru aducerea de noi cadre didactice înainte ca situaţia de criză să se manifeste. În acest scop, se vor aplica măsuri cum sunt:
    a) Se vor aplica, în primul rând, măsuri de stimulare şi de motivare a cadrelor didactice titulare tinere pentru intensificarea eforturilor de atingere a performanţelor necesare accederii la funcţiile didactice de profesor şi conferenţiar.
    b) Se vor investiga posibilităţile de atragere în Universitate, pe posturi didactice de titulari, a specialiştilor cu performanţe înalte în profesiune şi în cercetarea ştiinţifică, cu titlul de doctori sau doctoranzi.
    c) Se vor investiga posibilităţile şi se vor întreprinde măsurile pentru atragerea în Universitate a unor cadre didactice universitare formate, din alte universităţi sau institute de cercetare.

Iunie 2007

Prorector pt. învăţământ,
Decanii, şefii de catedre, preşedinţii comisiilor de evaluare.

   ● Sistemul de recompensare şi stimulare a cadrelor didactice care obţin performanţe foarte bune în activitatea didactică şi ştiinţifică este ineficient. Practic, diferenţele de performanţe nu sunt sesizabile în salariile şi în veniturile cadrelor didactice. Singurul factor de diferenţiere a veniturilor este unul cantitativ şi irelevant: numărul de ore suplimentare.

    9. Se instituie fondul de recompensare a excelenţei academice prin prelevarea unei cote de 3% din veniturile aferente finanţării de bază (subvenţii de la bugetul de stat şi taxe de studii). Fondul va fi utilizat pentru aplicarea scorurilor de performanţă la salariile cadrelor didactice care întrunesc niveluri înalte ale acestor scoruri, indiferent de situaţia financiară a facultăţii şi catedrei din care fac parte. Capitolul bugetar din care se asigură fondurile se stabileşte de către Senat. Scorurile de performanţă se stabilesc pe baza Metodologiei de evaluare a calităţii corpului profesoral. Cadrele didactice beneficiare se aprobă de către Senat la propunerea facultăţilor. Scorul de performanţă la salariu se acordă pentru un an calendaristic.

Se pregătesc condiţiile pentru aplicarea în anul calendaristic 2008.

Biroul Senatului

   ● Ocuparea a cât mai multor ore suplimentare la cumul sau plata cu ora a devenit principala preocupare a unor cadre didactice din catedrele cu resurse financiare suficiente şi cu multe posturi vacante. Deseori, acordarea orelor suplimentare nu ţine seama de situaţia concretă a fiecărui cadru didactic, unicul criteriu fiind creşterea veniturilor.

    10. Se vor respecta cu stricteţe prevederile Cartei universitare şi ale celorlalte reglementări privind condiţiile de repartizare a orelor la cumul sau plata cu ora. În acest sens se vor avea în vedere următoarele condiţii:
    a) nu se repartizează ore suplimentare cadrelor didactice care nu îndeplinesc condiţia de a avea cursuri sau manuale în Biblioteca Universităţii în termen de cel mult 3 ani de la preluarea disciplinelor din postul de bază;
    b) nu se repartizează ore suplimentare cadrelor didactice care nu îndeplinesc nivelul minim al standardelor de calitate corespunzătoare funcţiei didactice ocupate, potrivit Metodologiei evaluării calităţii corpului profesoral;
    c) nu se repartizează ore suplimentare cadrelor didactice care nu îşi îndeplinesc obligaţiile din fişa postului corespunzătoare normei de bază şi normelor ocupate la cumul sau plata cu ora;
    d) repartizarea orelor suplimentare ia în considerare calificativele obţinute de cadrele didactice pe fişele de evaluare colegială.
    e) în repartizarea orelor suplimentare se va aplica cerinţa potrivit căreia un cadru didactic nu poate să cumuleze mai mult de 24 de ore fizice pe săptămână în norma de bază, la cumul sau plata cu ora (fac excepţie orele din programe distincte, necuprinse în posturi didactice).

Începând cu semestrul I 2007-2008.

Decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre.

Programele de studii

   ● Analizele efectuate atestă că actuala structură a programelor de studii (specializărilor) nu mai dispune de un potenţial suficient pentru creşterea numărului de studenţi la intrare (admitere) şi nu poate compensa reducerea numărului de studenţi din anii 2008-2009. În aceste condiţii, este necesară revigorarea ofertei Universităţii, în special prin iniţierea de noi programe de studii în domenii care nu există în structura actuală.

    11. Strategia de iniţiere a noi domenii de licenţă şi specializări are în vedere echilibrarea între domeniile cu profil socio-uman şi cele cu profil tehnic, în acord cu tendinţele privind cererea de studii universitare. În acest sens, se vor pregăti condiţiile privind resursele umane şi materiale pentru iniţierea următoarelor domenii / specializări:   
    - Inginerie electronică şi telecomunicaţii / Electronică aplicată;
    - Ingineria mediului / Ingineria mediului;
    - Inginerie şi management / Inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism;
    - Inginerie chimică / Ştiinţa şi ingineria materialelor oxidice şi nanomaterialelor.

Semestrul II 2006-2007.

Decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre.

    12. Strategia de iniţiere a noi domenii de licenţă şi specializări preconizează, de asemenea, pregătirea resurselor umane şi materiale pentru dezvoltarea unor domenii noi din sfera socio-umană şi a sănătăţii, dintre cele care beneficiază de o ridicată cerere de studii. Acestea sunt:
    - Cultură fizică şi sport / Educaţie fizică şi sportivă;
    - Sănătate / Asistenţă medicală;
    - Psihologie / Psihologie.

Semestrul I 2007-2008.

Decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre.

   ● Actualele programe de masterat intră în lichidare treptată şi vor trebui înlocuite, treptat, cu programe de masterat în noua organizare.

    13. Facultăţile vor analiza resursele de care dispun, precum şi pe cele care pot fi atrase în viitor, în vederea definirii principalelor domenii în care se pot organiza studii universitare de masterat. Începând cu semestrul II 2006-2007 se vor declanşa procedurile de autoevaluare în vederea iniţierii programelor de masterat şi se vor întocmi dosarele pentru acreditarea acestora

Semestrul I 2007-2008.

Decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre.

   ● Analizele arată că, la actualul număr de cadre didactice şi la actuala structură a personalului didactic, nu există suficiente resurse umane pentru dezvoltarea simultană şi a programelor de licenţă şi a programelor de masterat. În special la facultăţile cu un număr mare de studenţi la ciclul de licenţă, resursele de personal didactic sunt epuizate la acest ciclu, aşa încât dezvoltarea masteratelor nu va fi posibilă fără reducerea dimensiunilor licenţei sau/şi fără dezvoltarea corpului profesoral.

 

    14. Facultăţile şi catedrele vor analiza situaţia personalului didactic titular şi asociat necesar pentru acreditarea programelor de masterat. Se va avea în vedere armonizarea cu posturile constituite la nivel de licenţă şi repartizarea cu precădere a cadrelor didactice care îndeplinesc condiţiile (funcţii didactice, doctorat, cercetare) către  programele de masterat.
    În funcţie de numărul şi domeniile programelor de masterat preconizate se va estima necesarul de personal didactic şi se vor întreprinde măsuri pentru asigurarea numerică şi structurală (pe grade didactice) a personalului necesar.

Iunie 2007.

Decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre.

   ● O problemă de maximă importanţă este cea a învăţământului la distanţă. Importanţa problemei este dată de faptul că, în condiţiile reducerilor la nivelul studiilor de licenţă şi masterat (cursuri de zi), învăţământul la distanţă poate compensa reducerea veniturilor şi poate asigura stabilitatea financiară a Universităţii în perioada de tranziţie, până la restabilirea echilibrelor. În ultimii însă, învăţământul la distanţă a fost ignorat, a fost tratat ca o anexă a învăţământului de zi, s-au continuat formele de activitate tradiţionale (prelegeri, manuale şi suporturi de cursuri similare cu cele de la învăţământul de zi), au lipsit modalităţile de interacţiune tip E-learning.

    15. Facultăţile şi Consiliul Departamentului pentru Învăţământul la Distanţă vor analiza situaţia actuală privind aplicarea tehnologiilor specifice de învăţare la distanţă, pentru fiecare specializare şi  fiecare disciplină şi vor decide în ce domenii şi specializări se va menţine această formă de învăţământ.
    a) Se vor declanşa procedurile de evaluare a programelor ID şi de pregătire a dosarelor de acreditare.
    b) Facultăţile vor organiza întâlniri cu personalul didactic, cu şefii de catedră şi cu coordonatorii comisiilor de evaluare pe programe de studii, în care se vor dezbate problemele organizării învăţământului la distanţă şi se vor adopta decizii privind continuarea/suspendarea acestei forme de învăţământ.
    c) pentru programele de studii la care se decide organizarea admiterii pentru forma de învăţământ la distanţă, facultăţile vor pregăti condiţiile necesare, astfel încât în anul 2007-2008 învăţământul la distanţă să asigure tehnologiile specifice de învăţare.

Mai 2007

Directorul şi Consiliul D.I.D.,
decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre, tutorii.

   ● La unele specializări s-a încheiat perioada de autorizare (3 ani de la prima promoţie de absolvenţi), iar  alte specializări au atins termenul de evaluare periodică (de 5 ani de la acreditare).

    16. Se vor parcurge demersurile de autoevaluare şi se vor întocmi dosarele în vederea acreditării programelor de studii care au îndeplinit termenul impus de lege (Sociologie şi Ştiinţele educaţiei).
    Se vor parcurge demersurile de autoevaluare şi se vor întocmi dosarele în vederea evaluării periodice a programelor de studii care au îndeplinit termenul prevăzut de lege (Istorie, Filologie, Teologie, Ştiinţe economice, Drept).

Iunie 2007.

Decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre.

Cercetarea ştiinţifică

   ● Problema de maximă urgenţă este generată de faptul că, potrivit standardelor ARACIS, dezvoltarea studiilor universitare de masterat şi doctorat este condiţionată de existenţa unor centre de cercetare ştiinţifică recunoscute în domeniile studiilor respective

    17. Facultăţile şi catedrele care îşi propun să iniţieze programe de masterat vor analiza situaţia centrelor de cercetare din domeniul masteratului vizat. În cazul în care centrele de cercetare nu sunt acreditate CNCSIS, se va întocmi şi se va înainta de urgenţă documentaţia necesară acreditării. Aceleaşi măsuri se aplică şi în cazul studiilor de doctorat.

Mai 2007

Directorul D.C.S.,
decanii, şefii de catedre, directorii de centrelor de cercetare

   ● O problemă care s-a perpetuat în ultimii ani constă în discrepanţa şi în lipsa de legătură dintre performanţele de cercetare individuale ale cadrelor didactice şi performanţele ştiinţifice globale, la nivel instituţional. Astfel, cu toate că scorurile de performanţă ale multor cadre didactice depăşesc limitele maxime, Universitatea continuă să fie slab reprezentată la conferinţe şi în publicaţii naţionale şi internaţionale de prestigiu, iar numărul granturilor de cercetare continuă să rămână redus. Rezultă o situaţie ciudată constând în aceea că, în timp ce multe cadre didactice au „performanţe excepţionale”, Universitatea are o poziţie modestă ca recunoaştere şi vizibilitate.

    18. În cursul semestrului II 2006-2007 se va declanşa procedura de evaluare a calităţii corpului profesoral, în conformitate cu Metodologia aprobată de Senat.
     a) Pentru confirmarea datelor cuprinse în fişele de evaluare, fiecare cadru didactic va completa şi depune la catedră sau departament dosarul personal cu lucrările şi celelalte documente prin care se atestă performanţele cotate (lipsa dosarului personal echivalează cu neîndeplinirea standardelor minime de calitate de către cadrul didactic în cauză).
    b)Rezultatele evaluării vor fi luate în considerare la constituirea şi dimensionarea posturilor didactice din statele de funcţii pe anul 2007-2008. În funcţie de performanţele confirmate ale fiecărui cadru didactic, se va stabili statutul postului didactic ocupat ca titular: post cu cercetare ştiinţifică, post cu cercetare ştiinţifică parţială şi post fără cercetare ştiinţifică, în funcţie de care se stabileşte şi numărul maxim de ore din post
     c) Parcurgerea procedurilor de evaluare a calităţii corpului profesoral este obligatorie. Cadrele didactice care nu îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin, potrivit Metodologiei aprobate de Senat, sunt evaluate sub limita minimă a standardelor de calitate.

Semestrul II 2006-2007

Decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre.

   ● O altă problemă apare ca revers al celei anterioare. Problema constă în aceea că, deşi în Universitate există cadre didactice care obţin performanţe excepţionale (studii în reviste cotate ISI, lucrări la edituri prestigioase, participări la conferinţe organizate de universităţi şi institute de cercetare cu largă recunoaştere internaţională, granturi de cercetare etc.), nu există, în prezent, nici un sistem de recompensare a acestor realizări, deşi ele au importanţă decisivă în clasificarea instituţiei noastre

    19. Se va institui sistemul de premiere a excelenţei în cercetare şi creaţie. Sistemul va fi diferenţiat pe domenii ale cercetării şi creaţiei, acordându-se anual câte un premiu pentru fiecare domeniu. Premiile se acordă pentru cărţi, lucrări, studii publicate la edituri/reviste de prestigiu pe plan naţional şi internaţional, pentru granturi/proiecte de cercetare la nivel de excelenţă, pentru participarea în echipe de cercetare la universităţi şi instituţii recunoscute pe plan european şi mondial, pentru alte contribuţii ştiinţifice care sporesc aria de vizibilitate şi clasificarea calitativă a Universităţii. Sistemul de premiere şi nivelul premiilor se vor reglementa pe bază de Regulament propus de Departamentul Cercetării Ştiinţifice şi de Comisia pentru Evaluarea Internă şi Asigurarea Calităţii Educaţiei.

Iunie 2007

Prorectorul cu cercetarea,
Directorul D.C.S.,
Directorul
D.M.C.

Managementul calităţii

   ● Principalele instrumente de management al calităţii necesare la nivelul facultăţilor au fost aprobate de Senat în cursul anului 2006. Pentru anul 2007, problema principală o constituie punerea în aplicare a acestor instrumente şi atingerea, în acest mod, a standardelor de referinţă.

    20. În semestrul II al anului universitar se vor declanşa procedurile de evaluare internă a calităţii programelor de studii, în conformitate cu Regulamentul aprobat de Senat. Procedurile se vor aplica pentru toate programele de studii existente, autorizate sau acreditate, indiferent de data ultimei evaluări.
    a) Comisiile de evaluare internă şi asigurarea calităţii educaţiei constituite pe programe de studii vor parcurge procedurile de evaluare şi vor întocmi Raportul de evaluare internă a calităţii educaţiei (cu referire la programul/programele de studii respective).
    b) Pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de comisiile pe programe pe studii, precum şi pe baza propriilor analize, Comisia de evaluare internă şi asigurare a calităţii la nivel instituţional va întocmi Raportul de evaluare internă a calităţii pe anul universitar 2006-2007. Acest raport va înlocui raportul prezentat în şedinţa Senatului din luna ianuarie 2007.

Mai 2007, la nivel de facultăţi,
Iunie 2007, la nivelul Universităţii

Directorul
D.M.C.,
decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre, directorii de departamente.

   ● O altă problemă constă în aceea că, în unele catedre se constată inerţie şi chiar dezinteres faţă de noile


mecanisme şi proceduri de evaluare şi asigurare a calităţii, exceptând 2-3 cadre didactice care, de regulă, susţin întreaga activitate „nenormată” a catedrei. Până în prezent nu s-a întocmit nici un raport de monitorizare rezultat din analiză colegială.

    21. In semestrul II al anului universitar se vor declanşa procedurile de monitorizare, prin analiză colegială, a programelor de studii, conform Regulamentului aprobat de Senat. Următoarele repere minimale ale analizei sunt obligatorii:
    a) analiza structurii planului de învăţământ;
    b) analiza obiectivelor şi conţinutului programelor tematice ale disciplinelor şi aprobarea fişelor disciplinelor;
    c) analiza structurii statului de funcţii şi a posturilor didactice (statele de funcţii pentru anul 2007-2008 vor fi aprobate cu condiţia de a fi însoţite de raportul de monitorizare, potrivit Regulamentului);
    d) analiza rezultatelor învăţării, potrivit reperelor stabilite în Metodologia ARACIS şi  în Regulamentul intern de evaluare şi asigurare a calităţii.

Semestrul II 2006-2007.

Decanii, preşedinţii comisiilor de evaluare, şefii de catedre.