Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Prezentul Plan strategic instituţional a fost elaborat din perspectiva reglementărilor legale în vigoare privind structura sistemului de învăţământ superior românesc şi organizarea instituţională a universităţilor.
Totodată, în baza informaţiilor deţinute cu privire la restructurările ce vor fi necesare în procesul integrării europene, s-a avut în vedere şi crearea premiselor pentru ca Universitatea să se poată adapta acestor restructurări.
În ceea ce priveşte perioada de referinţă, Planul strategic este elaborat pentru perioada 2004-2008. Desigur, unele dintre obiectivele şi direcţiile strategice de acţiune au fost vizate şi declanşate încă de la începutul anului universitar 2003-2004.

Capitolul 1

CADRUL JURIDIC ŞI ORGANIZATORIC.
MISIUNE, OBIECTIVE ŞI REPERE STRATEGICE

1.1. Cadrul juridic şi statutul instituţiei

1. Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia este o instituţie de învăţământ superior şi cercetare cu caracter public, de stat, integrată sistemului naţional de învăţământ superior, care funcţionează în baza Constituţiei României, a Legii Invăţământului şi Legii 88/1993, a Cartei universitare şi regulamentelor proprii de funcţionare elaborate potrivit legii. Universitatea a fost înfiinţată în anul 1991, prin Hotărârea Guvernului României nr.474/09.07.1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Anul 1991, Nr.160.

2. Organizarea procesului de învăţământ şi cercetare şi a activităţii administrative şi de servicii, structurile universitare şi compartimentele tehnico-administrative, încadrarea cu personal didactic şi nedidactic, precum şi celelalte elemente de organizare instituţională se încadrează în standardele şi normativele legale pentru instituţiile de învăţământ de stat.

3. Conducerea Universităţii se realizează prin structurile şi organismele de conducere specific universitare (senat, consiliu de administraţie, consiliile facultăţilor, departamentelor şi unităţilor de cercetare), organizate potrivit legii şi funcţionând pe baza Cartei şi a regulamentelor proprii.

1.2. Misiunea Universităţii

Misiunea Universităţii "1 Decembrie 1918", asumată prin Carta universitară şi consacrată prin numele instituţiei, este circumscrisă, în dimensiunile ei esenţiale, de semnificaţia naţională a municipiului Alba Iulia şi zonei. Idealul educaţional şi misiunea Universităţii se sprijină pe tradiţiile valoroase ale şcolii superioare româneşti şi urmăreşte să contribuie, prin modalităţile specifice ale educaţiei, cercetării şi creaţiei de valori, la păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, la unitatea în diversitate a culturii române, la integrarea activă a acesteia în circuitul european şi universal de valori. Misiunea Universităţii se defineşte pe trei planuri:
1. Pe plan academic, Universitatea este o instituţie de învăţământ şi cercetare. Asumarea acestei duble misiuni - de învăţământ şi cercetare - este confirmată şi justificată prin creşterea progresivă a componentei de cercetare în ansamblul activităţii Universităţii, concretizată prin dezvoltarea unor structuri specializate de cercetare, prin amplificarea cercetării ştiinţifice la nivelul facultăţilor şi catedrelor şi prin prezenţa tot mai activă a Universităţii în competiţia pentru finanţarea cercetării prin granturi, contracte şi programe de cercetare, pe plan intern şi pe plan european.
2. Pe plan social, misiunea Universităţii constă în:
a) asigurarea efectivă a egalităţii şanselor de studii superioare pentru tinerii cu posibilităţi materiale reduse, din zonele defavorizate economic şi social, în special din zona Munţilor Apuseni, care nu pot suporta costurile ridicate şi în creştere implicate de frecventarea unei instituţii din marile centre universitare, aflate la distanţe mari de localitatea de domiciliu.
b) crearea condiţiilor favorabile de evoluţie ştiinţifică şi promovare profesională pentru tinerii cu performanţe superioare din municipiul Alba Iulia şi zonă şi diminuarea fenomenului de migrare a acestora către alte centre universitare.
1. Pe plan regional şi naţional, misiunea Universităţii constă în:
a) recuperarea şi valorificarea tradiţiei istorico-culturale prin pregătirea generaţiei tinere, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a creaţiei de valori, pentru diminuarea şi, treptat, eliminarea decalajului dintre Alba Iulia ca simbol naţional şi Alba Iulia ca realitate socială, ştiinţificăşi culturală;
b) asigurarea cadrului instituţional şi a mijloacelor materiale de punere în valoare şi dezvoltare a potenţialului de competenţe din Alba Iulia şi zonă, atragerea specialiştilor din alte zone ale ţării, constituirea şi dezvoltarea unei comunităţi academice care să asigure valorificarea deplină a tezaurului istoric, arheologic, muzeal şi cultural, paralel cu deschiderea spre noile orizonturi ale cunoaşterii şi practicii sociale;
c) pregătirea specialiştilor în domenii stabilite în funcţie de comanda socială, de nevoile şi posibilităţile dezvoltării socio-economice ale zonei, crearea condiţiilor pentru valorificarea capacităţilor creative ale populaţiei din această zonă a ţării.

1.3. Coordonatele generale ale strategiei instituţionale

Pentru realizarea misiunii sale, luând în considerare şi cerinţele impuse de procesul formării şi dezvoltării ca instituţie de învăţământ superior, Universitatea "1 Decembrie 1918" se conduce potrivit următoarelor coordonate strategice generale:
a) asigurarea nivelului înalt de pregătire a studenţilor, în concordanţă cu standardele naţionale şi internaţionale, înzestrarea lor cu cunoştinţele şi capacităţile necesare integrării active şi eficiente în viaţa socială şi în profesiune, orientarea studenţilor spre o atitudine creatoare, critică şi independentă şi spre un comportament dinamic şi cu forţă de adaptare la situaţii noi, prin competenţă şi permanentă autoinstruire;
b) consolidarea şi dezvoltarea corpului profesoral şi de cercetători propriu, cu o bună pregătire profesională, cu o compoziţie de vârstă echilibrată, orientată explicit spre generaţia tânără, care să garanteze continuitatea evoluţiei activităţii academice;
c) dezvoltarea şi diversificarea structurilor universitare, în acord cu evoluţiile învăţământului superior, pe plan naţional şi european, care să asigure instituţiei flexibilitatea necesară adaptării la dinamica tot mai accentuată a vieţii sociale, ştiinţifice şi academice;
d) diversificarea echilibrată şi progresivă a gamei de specializări, ţinând seama de posibilităţile facultăţilor şi opţiunilor studenţilor, creşterea numărului de studenţi, în concordanţă cu cererea de studii la intrare şi cu evoluţiile pe piaţa muncii;
e) creşterea treptată a ponderii cercetării ştiinţifice în ansamblul activităţii universitare, prin:
- dezvoltarea cercetării la nivel de catedră şi departament, în relaţie directă cu evoluţia curriculum-ului şi cu nevoile procesului de învăţământ;

- dezvoltarea cercetării de vârf, prin centre de excelenţă, cu abordări interdisciplinare, prin colaborări externe şi granturi;

- extinderea cercetărilor aplicative, pentru soluţionarea unor probleme practice, prin contract cu beneficiarii sau valorificate prin consultanţă şi audit.

f) dezvoltarea condiţiilor de studiu şi cercetare ştiinţifică, introducerea pe scară largă a sistemelor informatice în procesul de învăţământ, în cercetare şi management, amplificarea şi diversificarea fondului de carte al bibliotecii, dotarea laboratoarelor şi cabinetelor cu tehnică modernă în sprijinul unei activităţi de învăţământ şi cercetare eficiente;
g) stimularea studenţilor, a cadrelor didactice şi cercetătorilor pentru creşterea prestigiului Universităţii prin autoafirmarea propriei personalităţi, prin încurajarea cercetării ştiinţifice, a înscrierii la doctorat, la cursuri postuniversitare, şi prin crearea climatului favorabil creaţiei intelectuale, cooperării şi competiţiei în producerea de idei;
h) extinderea şi ameliorarea continuă a spaţiilor de învăţământ şi a serviciilor sociale pentru studenţi şi cadre didactice;
i) lărgirea relaţiilor de cooperare cu instituţiile de învăţământ şi cultură din Alba Iulia, cu alte instituţii de învăţământ superior şi cercetare din ţară şi din străinătate şi integrarea în programele de cooperare interuniversitară;

j) transformarea treptată a Cetăţii din Alba Iulia, a clădirilor, monumentelor şi a spaţiilor adecvate din incinta acesteia, într-un campus universitar.

1.4. Obiective strategice pentru perioada 2004 - 2008

Adaptând coordonatele generale ale dezvoltării instituţionale la schimbările ce au avut loc în perioada 2000-2004 şi la contextul actual în plan academic, economic, politic şi social, precum şi în funcţie de evoluţiile prognozate pe termen scurt şi mediu, strategia Universităţii vizează următoarele obiective:

- continuarea şi dezvoltarea strategiei pentru calitate în domeniul învăţământului, în acord cu standardele naţionale şi criteriile academice de evaluare a universităţilor;

- promovarea unei politici de personal care să încurajeze excelenţa, evoluţia profesională, ataşamentul şi loialitatea faţă de instituţie;

- susţinerea prioritară a cercetării ştiinţifice, printr-un ansamblu de măsuri privind personalul, finanţarea şi asigurarea logistico-materială, la nivelul standardelor impuse universităţilor cu misiune de învăţământ şi cercetare;

- finalizarea procesului de restructurare a curriculum-ului, în strânsă legătură cu ciclicizarea programelor de studii şi cu organizarea, la nivel instituţional, a specializărilor, rutelor profesionale şi structurilor universitare;

- extinderea relaţiilor de cooperare cu universităţi şi institute din ţară şi străinătate, prin programe de învăţământ şi cercetare şi prin mobilităţi de cadre didactice şi studenţi;

- pregătirea Universităţii pentru adaptarea la restructurările impuse de integrarea europeană, extinderea relaţiilor cu universităţi din Europa şi compatibilizarea curriculum-ului şi a organizării instituţionale cu standardele practicate în Comunitatea Europeană.

- dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale pentru studenţi şi cadre didactice, creşterea accesibilităţii şi atractivităţii Universităţii sub raportul costurilor şi al calităţii serviciilor sociale şi culturale;

- aplicarea unui management eficient, întemeiat pe planificarea strategică şi asigurarea calităţii, care să permită corelarea programelor de dezvoltare instituţională cu resursele financiare disponibile sau pe care Universitatea le poate atrage prin prestări de servicii specifice, prin programe şi contracte cu beneficiari, inclusiv prin participarea la programele europene;

- extinderea şi modernizarea dotărilor pentru învăţământ şi cercetare la nivelul cerinţelor actuale, continuarea efortului investiţional în laboratoare didactice şi de cercetare performante;.

- promovarea strategiei de universitate antreprenorială, prin valorificarea resurselor umane şi materiale ale Bazei de Cercetări cu Utilizatori Multiplii şi ale secţiilor de specializare care pot presta, pe bază de contracte, activităţi de cercetare şi servicii pentru agenţi economici şi instituţii (Cadastru, Informatică, Stiinţe Economice, Sociologie s.a

1.5. Reperele strategiei de dezvoltare

În domeniul învăţământului

- Învăţământ modern, formativ, centrat pe studenţi;

- Îmbinarea învăţământ - cercetare ca modalitate specific universitară a predării şi învăţării;

- Egalitatea şanselor, extinderea accesului la studii a categoriilor de populaţie, ca distribuţie teritorială, ca structură socio-economică şi profesională şi ca vârstă.

- Organizarea de programe de studii în sfera formării continue, a specializării postuniversitare şi reconversiei profesionale;

- Organizarea de programe de studii prin cooperare cu universităţi şi instituţii de cercetare din ţară şi străinătate.

În domeniul cercetării
- Conexiune directă între învăţământ şi cercetare, antrenarea studenţilor în cercetare;

- Extinderea finanţării prin granturi, contracte cu beneficiari şi programe externe.

- Organizarea cercetării de vârf în centre de cercetare şi în centre de excelenţă.

- Participarea la programele europene de cercetare.

Resursele umane

- Dezvoltarea corpului profesional şi de cercetători propriu;

- Extinderea mobilităţilor europene de cadre didactice, cercetători şi studenţi;

- Motivarea personalului academic şi administrativ prin sistemul de salarizare şi promovare profesională, îmbinarea criteriilor de competenţă cu ataşamentul faţă de instituţie;

- Perfecţionarea continuă a personalului academic, tehnic, economic şi administrativ.

Managementul instituţional
- Specializarea managementului pe filierele academică şi administrativă;

- Perfecţionarea structurilor şi permanentizarea procesului de autoevaluare academică;

- Pregătirea managerială a personalului;

- Continuarea şi perfecţionarea sistemului instituţional de management al calităţii.

Finanţare

          - Adaptarea instituţiei la sistemul finanţării globale prin aplicarea mecanismelor şi criteriilor de dimensionare şi alocare a fondurilor pe tipuri de activităţi, structuri şi direcţii de utilizare;
          - Diversificarea surselor de finanţare;
          - Participarea la competiţia pentru finanţarea cercetării;
          - Cointeresarea autorităţilor locale, a agenţilor economici şi instituţiilor locale şi judeţene în susţinerea financiară a Universităţii.

Infrastructura

- Finalizarea investiţiilor aflate în curs de derulare;

- Reamenajarea, modernizarea şi adaptarea spaţiilor pentru învăţământ şi servicii preluate în proprietatea Universităţii de la alte instituţii;

- Extinderea spaţiilor de învăţământ în concordanţă cu dezvoltarea generală a instituţiei;

- Dezvoltarea şi modernizarea dotărilor pentru laboratoare şi cabinete specializate - pentru învăţământ şi cercetare;

- Finalizarea infrastructurii de comunicaţii şi realizarea integrală a programului de informatizare a Universităţii;

Informaţia

- Diversificarea surselor de informare;

- Actualizarea permanentă a bancii de date a Universităţii;

- Democratizarea şi trasparenţa informaţiei.

Capitolul 2

RESURSELE UMANE

2.1. STUDENŢII ŞI ABSOLVENŢII

Planul strategic preconizează realizarea unui echilibru optim între creşterile cantitative şi exigenţele calitative privind studenţii şi absolvenţii, precum şi între evoluţia numărului de studenţi şi evoluţia celorlalte componente ale procesului de învăţământ şi ale organizării instituţionale. Obiectivele şi opţiunile strategice se întemeiază pe analiza evoluţiilor anterioare privind candidaţii la admitere, studenţii şi absolvenţii Universităţii şi pe prognozele permise de contextul actual, în dimensiunile sale care afectează şi, probabil, vor afecta dinamica şi structura studenţilor Universităţii.

2.1.1. Evoluţie şi contextul actual

Evoluţia efectivelor de studenţi în întreaga perioadă de dezvoltare a Universităţii şi cu deosebire începând cu anul 1997/1998 a fost determinată de doi factori principali:
a) apariţia de noi specializări autorizate, cu cifrele de şcolarizare aferente;
b) propagarea în anii superiori a efectului şcoarizării la noile specializări, prin apariţia anilor II, III şi IV de studiu;
În prezent, acţiunea acestor factori s-a diminuat, pe măsură ce Universitatea şi-a constituit o structură relativ stabilă, completându-şi principalele domenii şi specializări corespunzătoare misiunii şi planurilor strategice pe perioadele 1996 - 2000 şi 2000 - 2004. În valori absolute, numărul de studenţi şi creşterile acestuia au fost menţinute, în mod intenţionat, la niveluri reduse.Această limitare a fost autoimpusă de Universitate pentru a nu creea disproporţii în raport cu celelalte componente ale dezvoltării instituţionale şi pentru a nu genera o evoluţie forţată şi artificială.
În concordanţă cu Planul strategic de dezvoltare instituţională, evoluţia numărului de studenţi este proiectată şi realizată pe baza a trei criterii principale:
a) cererea de studii la intrare, concretizată în numărul de candidaţi şi concurenţa la admitere, global şi pe specializări;
b) capacitatea de absorbţie a absolvenţilor pe piaţa calificărilor superioare;
c) nevoile directe ale comunităţii sociale (instituţii, agenţi economici) privind pregătirea specialiştilor cu studii superioare.
Pe lângă criteriile de mai sus, strategia privind evoluţia numărului de studenţi a luat în considerare şi consecinţele actuale şi viitoare ale derulării reformei sistemului de învăţământ superior referitoare la faptul că finanţarea, atât de la bugetul de stat, cât şi din taxe, este dependentă de numărul de studenţi, ceea ce obligă universităţile să valorifice maximal posibilităţile de creştere a numărului de studenţi.
Universitatea a pornit de la premisa că afluxul de candidaţi, respectiv concurenţa la admitere (cererea de studii la intrare), vor rămâne indicatorii principali ai dimensionării numărului de studenţi şi ai structurii pe specializări, iar factorii la îndemâna universităţilor vor fi cei care condiţionează aceşti indicatori: prestigiul şi atractivitatea instituţiei, structura pe specializări, condiţiile de studiu, costurile (pentru locurile cu taxă), serviciile sociale pentru studenţi (cămine, cantină).

2.1.2. Obiective strategice pentru perioada 2004 - 2008

Luând în considerare evoluţiile anterioare, contextul actual şi tendinţele previzibile pentru perioada 2004 - 2008, strategia Universităţii vizează următoarele obiective:

- controlul riguros al creşterilor cantitative şi determinarea unui număr optim de studenţi, care să garanteze stabilitatea privind dimensiunile cantitative şi structurale ale Universităţii şi să nu genereze o dependenţă negativă a Universităţii faţă de fluctuaţiile conjuncturale ale cererii de studii;

- corelarea evoluţiei numărului de studenţi cu celelalte componente ale procesului de învăţământ, în special cu evoluţia personalului didactic şi a condiţiilor privind spaţiile şi dotările pentru învăţământ; compensarea limitării numărului de studenţi la învăţământul de zi prin extinderea altor forme de învăţământ (la distanţă, formare continuă, reconversie profesională etc.), precum şi prin dezvoltarea învăţământului postuniversitar;

- creşterea calităţii pregătirii studenţilor prin practicarea unui învăţământ modern, activ şi participativ, cu un accentuat caracter aplicativ, orientat spre solicitările cărora absolvenţii vor trebui să le răspundă în exercitarea profesiei dobândită prin studii;

- aplicarea sistemului piramidal de evoluţie a fluxurilor de studenţi, cu accentuarea selecţiei calitative la trecerea de la un ciclu la altul de învăţământ;
realizarea unei relaţii mai directe cu piaţa calificărilor şi monitorizarea evoluţiei absolvenţilor.

2.1.3. Direcţii de acţiune şi măsuri

Elaborarea unei prognoze privind dinamica şi structura fluxurilor de candidaţi la admitere şi promovarea unei politici de adaptare operativă la schimbările ce vor avea loc pe piaţa serviciilor educative şi pe piaţa calificărilor universitare.

Lărgirea bazei de selecţie a viitorilor studenţi prin extinderea zonelor geografice de provenienţă a candidaţilor. În acest sens, se vor aplica măsuri în două planuri: a) măsuri de îmbunătăţire şi promovare a imaginii Universităţii şi de popularizare a ofertei de studii a Universităţii;

- b) ameliorarea substanţială, cantitativă şi calitativă, a serviciilor sociale pentru studenţi (cazare, masă), la costuri suportabile, care să atragă şi să menţină în Universitate studenţii din zonele îndepărtate ale ţării.
- Continuarea strategiei de reducere a costurilor de şcolarizare pe student, prin măsuri de raţionalizare care să nu afecteze calitatea procesului de învăţământ, dar care să permită încadrarea în alocaţiile bugetare pentru studenţii subvenţionaţi şi menţinerea taxelor de studii la un nivel suportabil - competitiv cu cel practicat de alte universităţi.

- Ameliorarea calităţii pregătirii studenţilor, reducerea pierderilor nejustificate de studenţi, inclusiv stabilirea unor standarde maximale de pierderi acceptabile pe ani de studiu şi cicluri de învăţământ. În acest sens, se au în vedere următoarele măsuri:

a) ameliorarea calităţii pedagogice a procesului de învăţământ, diversificarea metodologiei predării, învăţării şi evaluării studenţilor;

b) valorificarea avantajelor oferite de sistemul creditelor transferabile, cu referire la mobilitatea studenţilor, la posibilitatea de prelungire a şcolarizării pentru refacerea parcursului la disciplinele nepromovate, de întrerupere şi reluare a studiilor fără repetarea creditelor obţinute, de amânare a unor credite nepromovate pe durata unui ciclu de învăţământ;

c) introducerea unui sistem de monitorizare a situaţiei la învăţătură a studenţilor ca pârghie de feed-back pentru evaluarea şi ameliorarea calităţii procesului de învăţământ.

- Diversificarea ofertei de studii pe planul specializărilor şi al formelor de învăţământ. Deschiderea de noi linii de studii în specializări la care există cerere de studii la intrare (candidaţi la admitere) şi la ieşire (solicitări pe piaţa calificărilor universitare).

- Instituirea unui sistem de monitorizare a evoluţiei absolvenţilor şi de sprijinire a integrării profesionale a acestora prin:
a) dezvoltarea serviciilor de consultanţă şi orientare în carieră;
b) adaptarea şi readaptarea procesului de învăţământ în funcţie de competenţele şi performanţele ce vor fi solicitate absolvenţilor în exercitarea practică a profesiunii.
Potrivit obiectivelor Planului strategic şi prognozelor privind factorii ce vor influenţa evoluţia fluxurilor de studenţi în perioada 2004 - 2008, ponderea cea mai mare, ca număr de studenţi, continuă să o aibă studenţii de la învăţământul universitar de zi, ritmul de creştere prognozat pentru această perioadă fiind în medie de 10-12 % pe an, ceea ce corespunde unei creşteri de aproximativ 40% pe ansamblul perioadei, potrivit graficului din Figura nr.1.

Figura nr. 1 Situaţia actuală şi prognoza privind evoluţia numărului de studenţi

Numărul studenţilor la învăţământul la distanţă va înregistra o diminuare în prima parte a perioadei (anii 2004 - 2005) ca urmare a faptului că la anumite specializări cererea de studii este în scădere, dar şi faptului că pentru unele specializări nu s-a obţinut acreditarea de a se organiza forma de învăţământ la distanţă. Începând cu anul 2005 - 2006 numărul estimat de studenţi la învăţământul la distanţă va înregistra o creştere uşoară, prin reînceperea şcolarizării la specializările acreditate pentru ID. Evoluţia comparativă privind numărul de studenţi la cele două forme de învăţământ este prezentată în Figura nr.2.
Creşterea cea mai semnificativă - în acord cu obiectivele Planului strategic - se prognozează pentru învăţământul postuniversitar (masterat, doctorat, cursuri postuniversitare de specializare). Această prognoză este justificată de faptul că încă din anul 2003 - 2004, strtategia Universităţii a vizat şi a realizat o dezvoltare accentuată a învăţământului postuniversitar (vezi Figura nr.3)

Figura nr. 2 Evoluţia comparativă a numărului de studenţi la învăţământul de zi şi la învăţământul la distanţă

Figura nr. 3 Situaţia actuală şi prognoza privind evoluţia numărului de studenţi

la învăţământul post universitar

2.2. PERSONALUL DIDACTIC ŞI DE CERCETARE

      Situaţia actuală şi tendinţele privind personalul didactic şi îndeosebi cele privind evoluţia personalului didactic titular al universităţii, sunt convergente cu misiunea şi obiectivele strategice ale instituţiei şi atestă că Universitatea a avut o evoluţie care confirmă elementul central al misiunii sale: acela de a pune în valoare resursele umane, ştiinţifice şi educaţionale ale municipiului Alba Iulia şi judeţului Alba. Evoluţia personalului didactic al instituţiei se caracterizează, în principal prin:
      a) ponderea crescândă a personalului didactic propriu în acord cu dezvoltarea treptată a celorlalte componente ale procesului de învăţământ: specializări, structuri (catedre, facultăţi, colegii), studenţi, spaţii de învăţământ, dotări şi servicii;
      b) creşterea treptată a numărului de doctori, de conferenţiari şi profesori, din rândul personalului didactic propriu;
      c) o compoziţie pe vârstăşi specializări echilibrată, care garantează stabilitatea şi evoluţia personalului didactic în interiorul instituţiei;
      d) existenţa şi menţinerea colaborării, prin asociere la anumite specializări şi discipline, cu profesori, conferenţiari şi cercetători de prestigiu, proveniţi din alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare, din ţarăşi din străinătate;
      e) existenţa şi menţinerea unei anumite ponderi a personalului didactic asociat din alte domenii (neuniversitar), cu stabilizarea pe anumite posturi didactice (discipline) a specialiştilor de prestigiu din instituţiile cu care Universitatea conlucrează în mod constant.

2.2.1. Obiective strategice pentru perioada 2004 - 2008

- dezvoltarea corpului profesoral şi de cercetători propriu, prin promovarea profesională a personalului existent, îndeosebi din rândul tinerilor cu performanţe înalte;

- încadrarea în standarde cantitative şi calitative (de autorizare/acreditare) privind personalul didactic şi de cercetare;

- folosirea pârghiilor salariale şi a celor de promovare profesională pentru încurajarea eforturilor depuse în şi pentru Universitate şi stimularea autoperfecţionării personalului, paralel cu deschiderea posibilităţii de obţinere a unor venituri decente în urma activităţilor desfăşurate în Universitate;

- creşterea ponderii activităţii de cercetare în structura posturilor didactice, îmbinarea activităţii de predare cu cea de cercetare;

- extinderea mobilităţilor de cadre didactice la universităţi din Europa, participarea crescândă a cadrelor didactice la conferinţe internaţionale;

- valorificarea competenţei şi experienţei profesorilor de prestigiu ai Universităţii, pensionaţi pentru limită de vârstă, prin menţinerea acestora ca profesori consultanţi, conducători de doctorat şi coordonatori de programe de cercetare;

2.2.2. Direcţii de acţiune şi măsuri

- Elaborarea şi aplicarea unui sistem unitar şi precis de criterii de evaluare a personalului, cu corelări directe pe planul salarizării şi promovării profesionale.

- Creşterea ponderii cercetării ştiinţifice şi activităţii publicistice în evaluarea şi şcolarizarea personalului didactic.

- Încurajarea personalului didactic titular în a desfăşura activităţi în şi pentru Universitate, paralel cu diminuarea şi renunţarea la activităţile prestate în alte universităţi şi pentru alte instituţii.

- Asigurarea unei relaţii directe între nivelul veniturilor şi cantitatea şi calitatea muncii, luându-se în considerare şi contribuţia fiecăruia la funcţionarea generală a instituţiei.

- Stimularea motivaţiei personalului de a promova profesional.

- Cointeresarea generală a personalului didactic, de cercetare şi administrativ faţă de situaţia de ansamblu a Universităţii, crearea unui climat de coeziune între interesele personale şi interesele instituţiei.

Ca urmare a punerii în practică a obiectivelor şi măsurilor privind personalul didactic, se anticipează două tendinţe principale:

- creşterea ponderii cadrelor didactice titulare în totalul posturilor diactice;

- creşterea ponderii cadrelor didactice cu funcţiile de conferenţiar şi profesor în totalul titularilor. (figurile nr. 4 şi 5).

Figura nr. 4 Situaţia actuală şi prognoza privind posturile didactice şi personalul didactic titular

Figura nr. 5 Situaţia actuală şi prognoza privind ponderea conferenţiarilor şi profesorilor în totalul cadrelor didactice titulare

2.3. PERSONALUL ECONOMIC ŞI TEHNICO-ADMINISTRATIV

În ceea ce priveşte personalul tehnic, economic şi administrativ, evoluţia acestuia a urmat, în linii generale, dezvoltarea de ansamblu a Universităţii. În perioada 1991-1995 s-au constituit principalele structuri administrative şi servicii tehnico-economice, la nivelul minimal de funcţionare a instituţiei. Începând cu anul 1995, dezvoltarea acestor structuri, inclusiv creşterea personalului, s-au produs cu precădere în sectoarele de care depinde calitatea managementului administrativ, a procesului de învăţământ şi cercetării ştiinţifice, precum şi a serviciilor sociale pentru studenţi şi cadre didactice. În perioada 2000-2004 s-a înregistrat o anumită stabilizare a structurii şi încadrării personalului economic şi tehnico-administrativ, care acoperă în prezent compartimentele necesare bunei funcţionări a instituţiei.

2.3.1. Obiective strategice pentru perioada 2004 - 2008

Strategia în materie de personal economic, tehnic şi administrativ vizează următoarele obiective:

- extinderea mobilităţilor de cadre didactice la universităţi din Europa, participarea crescândă a cadrelor didactice la conferinţe internaţionale;

- Restabilirea echilibrului între creşterile de ansamblu ale instituţiei şi numărul, structura şi calificările personalului economic, tehnic şi administrativ;

- asigurarea cu personal calificat, în numărul şi structura necesare, a sectoarelor de care depinde calitatea procesului de învăţământ şi cercetării ştiinţifice (laboranţi, bibliotecari, analişti programatori, tehnicieni);

- asigurarea necesarului de personal pentru serviciile sociale, în proporţiile impuse de funcţionarea normală a cantinei şi căminelor studenţeşti;

2.3.2. Măsuri şi direcţii de acţiune

1. Îmbunătăţirea modalităţilor de selecţie şi promovare a personalului din conducerea administrativă, pe criterii de competenţă profesională şi ataşament faţă de instituţie.

2. Elaborarea şi aplicarea unui program de ameliorare a încadrării şi salarizării personalului TESA şi didactic auxiliar, în funcţie de competenţă şi de volumul de muncă, precum şi în concordanţă cu nevoile de funcţionare a structurilor universitare

3. Crearea de noi posturi economice, tehnice şi administrative pentru structurile universitare parţial sau integral autofinanţate prin granturi şi programe de cercetare, prin contracte cu beneficiari sau pentru serviciile de învăţământ şi perfecţionare profesională prestate cu taxe sau cu suportul financiar al agenţilor economici.

Situaţia actuală şi prognoza privind personalul economic şi administrtativ sunt prezentate în anexele Planului strategic.

Capitolul 3

STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA
ACTIVITĂŢII ACADEMICE

3.1. STRUCTURA UNIVERSITĂŢII

Configuraţia actualei structuri este atât un rezultat al procesului necesar de organizare instituţională - ca bază pentru o activitate normală - cât şi expresia caracterului public (de stat) al universităţii şi deci a obligaţiei de a respecta normele generale privind constituirea structurilor universitare. Actuala gamă de specializări la care Universitatea şcolarizează s-a constituit treptat, în acord cu misiunea şi obiectivele instituţiei, opţiunea strategică fiind creşterea moderată şi echilibrată a gamei de specializări şi a numărului de studenţi, prin corelarea cu celelalte componente ale procesului de învăţământ: personal didactic, spaţii de învăţământ şi dotare didactico-materială, serviciile pentru cadre didactice şi studenţi.

3.1.1. Evoluţie şi context

     În perioada de la înfiinţare până în prezent (1991-2003) evoluţia structurii Universităţii a cunoscut trei etape:
     1. Etapa 1991-1994 a corespuns înfiinţării şi primei conturări a misiunii instituţiei, fiind decisiv influenţată de argumentele în baza cărora Universitatea a fost înfiinţată, argumente în care preponderentă, dacă nu exclusivă, era componenta istorico-culturală. În acest context, primele specializări au fost în profilele istorie, filologie şi teologie, Universitatea având un caracter exclusiv umanist. Dificultăţile începutului, fragilitatea structurilor universitare aflate în fază incipientă, insuficienţa personalului didactic titular, lipsa spaţiilor şi dotărilor necesare, nu au permis în această etapă extinderea gamei de specializări, obiectivul asumat şi realizat fiind consolidarea profilurilor existente şi formarea structurilor academice minimal necesare pentru funcţionarea normală a instituţiei..
     2. Etapa 1995-2000 este caracterizată de consolidarea şi relativ stabilizare a structurilor universitare, constituirea corpului profesoral propriu, extinderea spaţiilor de învăţământ aflate în proprietatea Universităţii, precum şi de materializarea unui program investiţional care a adus ameliorări substanţiale şi progresiv sporite în ceea ce priveşte baza didactico-materială şi de cercetare şi serviciile sociale. S-au creat astfel condiţii pentru ca Universitatea să-şi extindă oferta de educaţie cu noi profile şi specializări.
     3. Etapa 2000-2004, în care are loc o anumită stabilizare a structurilor universitare, accentul fiind pus pe consolidarea şi îmbunătăţirea funcţionalităţii structurilor existente.

3.1.2. Obiective strategice pentru perioada 2004-2008

Planul strategic porneşte de la premisa că factorul decisiv al structurării şi restructurării organizării instituţionale în perioada 2004-2008 îl constituie integrarea europeană, necesitatea compatibilizării structurale cu universităţile din Europa, precum şi creşterea exigenţelor sociale faţă de prestaţia universităţilor, în condiţiile unei competiţii tot mai severe între universităţi. Obiectivele Universităţii în materie de organizare instituţională vizează:

- realizarea unei structuri instituţionale cu un grad înalt de funcţionalitate, care să asigure eficienţă şi calitate activităţii academice şi să permită adaptarea la dinamica vieţii sociale, economice, ştiinţifice şi culturale

- creşterea autonomiei structurilor universitare (catedre, facultăţi, departamente), inclusiv în planul asigurării şi gestionării fondurilor financiare necesare funcţionării fiecărei structuri;

- perfecţionarea relaţiilor dintre structurile universitare, asigurarea coerenţei şi armonizării activităţii structurilor în funcţie de strategia Universităţii la nivel instituţional.

Figura nr. 6 Organigrama principalelor structuri academice

3.1.3. Direcţii de acţiune şi măsuri

1) Structura pe facultăţi, colegii, departamente şi catedre se va dezvolta, în sensul diversificării şi specializării, în legătură directă cu evoluţia specializărilor, a curriculum-ului, a numărului de studenţi şi a personalului didactic, urmărindu-se ca organizarea instituţională să permită efectiv ciclicizarea, alegerea rutelor profesionale şi dezvoltarea studiilor la nivel postuniversitar.

2) Pe măsura acreditării specializărilor şi în funcţie de evoluţia numărului de studenţi şi a personalului didactic, actuala Facultate de Ştiinţe se va diviza în Facultatea de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Informatică şi Inginerie.

3) consolidarea structurii pe orizontală (profile, specializări, forme de învăţământ) şi susţinerea cu prioritate a dezvoltării pe verticală, prin organizarea de studii postuniversitare (masterat, doctorat, cursuri de specializare);

4. Activităţile academice a căror importanţă a sporit în ultima perioadă, cum sunt cele privind relaţiile internaţionale sau cele privind imaginea instituţiei vor fi organizate la nivel de departamente.

Organigrama structurilor academice este prezentată în figura nr. 6

3.2. CURRICULUM-UL ŞI PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Strategia promovată de Universitate în materie de curriculum universitar, programe de studii şi tehnologie didactică a fost concepută ca un ansamblu unitar de obiective şi acţiuni vizând conţinutul formării, parcursul de studiu urmat de studenţi, modalităţile procesului de învăţare, criteriile de evaluare şi promovare. Esenţa strategiei în acest domeniu este dată de principiul centrării pe student, sensul demersurilor strategice fiind imprimat de imperativul calităţii învăţării.

3.2.1. Obiective strategice pentru perioada 2004 - 2008

- realizarea unei structuri curriculare flexibile, care să îmbine pregătirea fundamentală în domeniu cu specializarea pe principalele rute profesionale subordonate domeniului respectiv;

- organizarea curriculum-ului pe module şi pachete de discipline, care să permită efectiv transferul creditelor şi mobilitatea studenţilor şi să faciliteze individualizarea parcursului de studiu în funcţie de opţiunile sau/şi de capacităţile de învăţare ale studenţilor;

- consolidarea structurii pe orizontală (profile, specializări, forme de învăţământ) şi susţinerea cu prioritate a dezvoltării pe verticală, prin organizarea de studii postuniversitare (masterat, doctorat, cursuri de specializare);

- aplicarea combinată, în elaborarea curriculum-ului, a criteriilor pedagogice şi ştiinţifice de calitate cu criteriile economico-financiare de eficienţă, printr-o structură curriculară care să permită reducerea (raţionalizarea) costurilor de şcolarizare pe student, fără diminuarea calităţii procesului de învăţământ.

3.2.2. Direcţii de acţiune şi măsuri

Dezvoltarea curriculară şi, în legătură cu aceasta, strategia privind programele de studii şi tehnologiile de învăţare, au vizat şi vizează următoarele obiective:

1. Organizarea procesului de formare (predare/învăţare) în sistemul programelor de studii, centrate pe studenţi, diferenţiate pe forme de învăţământ (zi, la distanţă şi cu frecvenţă redusă) şi niveluri de învăţământ (universitar, postuniversitar), structurate pe module disciplinare şi cicluri.

2. Facilitarea mobilităţii studenţilor şi asigurarea cadrului pentru ca alegerea rutei profesionale de către studenţi să devină realizabilă.
3. Crearea cadrului organizatoric şi normativ pentru recunoaşterea perioadelor de studii efectuate de studenţi în facultate (colegiu), în Universitate (la alte facultăţi sau specializări), în alte universităţi din ţară sau străinătate.

4. Flexibilizarea programului de studiu în cadrul planurilor de învăţământ şi încurajarea parcursurilor individuale de învăţare ale studenţilor.

5. Compatibilizarea programelor de studii şi rutelor universitare cu normele învăţământului european.

     6. Se va perfecţiona sistemul de transfer al creditelor de studii cu toate consecinţele acestuia:
     a) mobilitatea studenţilor;
     b) eliminarea statutului de repetenţie şi instituirea sistemului de prelungire a perioadelor de studii (în regim cu taxă) pentru studenţii care nu obţin în termen creditele necesare promovării;
     c) posibilitatea deschisă studenţilor de a obţine, în regim facultativ cu taxă, pachete de credite la orice specializare din Universitate;
     d) posibilitatea refacerii parcursului de studii la disciplinele nepromovate.

7. Se va continua şi se va extinde organizarea modulară, pe profile şi pe forme de învăţământ, a structurii specializărilor, urmând ca deschiderea de noi linii de specializare să se facă pe domeniile (profilele) existente, astfel încât în Universitate să nu existe specializări izolate şi cu un număr mic de studenţi (exceptând nivelul postuniversitar).

Situaţia actuală şi prognoza privind evoluţia specializărilor în cadrul facultăţilor este prezentată în Tabelul nr.1 pentru învăţământul universitar şi în Tabelul nr.2 pentru

învăţământul postuniversitarTabelul nr. 1 Strategia Universităţii privind dezvoltarea specializărilor universitare

NOTĂ: Specializările propuse spre înfiinţare în perioada 2004 - 2008 sunt înscrise cu caractere italice.

Tabelul nr. 2 Strategia Universităţii privind dezvoltarea învăţământului postuniversitar

3.3. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

Planul operaţional se întemeiază pe concepţia potrivit căreia cercetarea ştiinţifică este (şi trebuie să fie) o componentă a activităţii academice cel puţin echivalentă, ca importanţă şi volum, cu componenta de învăţământ.

3.3.1. Evoluţie şi context

Dezvoltarea cercetării ştiinţifice a constituit unul dintre obiectivele prioritare, a cărui realizare este menită să genereze o echilibrare a activităţii de învăţământ cu activitatea de cercetare şi să concretizeze misiunea Universităţii ca instituţie de învăţământ şi cercetare. Evoluţia cercetării ştiinţifice a parcurs două etape:
     Etapa 1991-1993, în care cercetarea ştiinţifică s-a realizat exclusiv la nivelul catedrelor, ca parte a normei personalului didactic, fiind strâns legată de necesităţile procesului de învăţământ.
     Etapa 1993-1998, în care cercetarea ştiinţifică s-a specializat, prin constituirea de structuri de cercetare, altele decât cele de la nivelul catedrelor. Aceste structuri sunt:
     - Centrul de cercetări pre şi proto-istorice - 1993;
     - Centrul de cercetări istorice şi politologice "Iuliu Maniu" - 1997;
     - Centrul de resurse şi informare în profesiuni sociale - 1998.
     Începând cu anul 1994, în noul context legislativ, o parte a cercetării ştiinţifice a fost finanţată prin granturi şi programe externe.
     În perioada 2000-2002 s-a constituit Baza de Cercetări cu Utilizatori Multipli în domeniul Arheologiei sistemice informatizate, printr-un grant CNCSIS finanţat de Banca Mondială (440000$).
     Începând cu anul 2001, structurile de cercetare ale Universităţii desfăşoară activităţi de cercetare şi de prestare de servicii academice prin contracte, care însumează peste 3 miliarde lei, în domeniile cadastrului, al cercetărilor arheologice, al studiilor economice şi sociologice privind dezvoltarea regională, inclusiv prin finanţări externe de la Comunitatea Europeană.

3.3.2. Obiective strategice pentru perioada 2004 - 2008

- realizarea unei conexiuni directe între învăţământ şi cercetare, promovarea învăţării prin cercetare;

- dezvoltarea finanţării cercetării pe bază de granturi şi contracte de cercetare;

- susţinerea materială, financiară şi de personal a granturilor aflate în curs de derulare;

- extinderea şi creşterea nivelului de calitate a cercetării de la nivelul catedrelor şi departamentelor;

- îmbinarea cercetării de vârf cu învăţământul la nivel de excelenţă, inclusiv în organizarea instituţională (prin constituirea de structuri universitare de cercetare şi învăţământ la nivel de masterat şi doctorat);

- modernizarea spaţiilor şi dotărilor pentru cercetare ştiinţifică.

3.3.3. Direcţii de acţiune şi măsuri

- Parcurgerea procedurilor pentru dezvoltarea Bazei de Cercetare cu Utilizatori Multipli ca Institut de cercetare (Centru de excelenţă) în arheologie sistemică, dar cu deschideri interdisciplinare spre alte domenii de cercetare (informatică, topografie ş.a.)

- Introducerea în bugetul unic al Universităţii a unui capitol distinct destinat cercetării ştiinţifice, care va cuprinde, pe lângă veniturile obţinute din granturi, alocaţii din veniturile proprii pentru susţinerea financiară a cercetării.

- Se vor stabili standarde minime privind numărul şi structura proiectelor de cercetare ce vor fi întocmite de catedre şi departamente, în vederea participării la competiţia pentru finanţarea cercetării şi obţinerii de contracte de cercetare ştiinţifică.

- Cercetarea ştiinţifică va fi considerată un criteriu principal de evaluare, promovare şi salarizare a personalului didactic.

- Se va institui, în interiorul Universităţii, un sistem de competiţie pentru finanţarea cercetării, similar cu sistemul aplicat universităţilor de Ministerul Educaţiei, CNCSIS şi CNFIS. Obţinerea de fonduri pentru dotări şi cheltuieli materiale pentru cercetare va fi posibilă numai prin programe sau proiecte întocmite de structurile care solicită astfel de fonduri.

3.4. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ALE UNIVERSITĂŢII

În cadrul Planului Strategic de Dezvoltare Instituţională a Universităţii "1 Decembrie 1918" un obiectiv important l-a constituit extinderea relaţiilor de colaborare cu universităţile din afara ţării. În acest sens, s-a înfiinţat Departamentul de Relaţii Internaţionale prin care se derulează toate programele interuniversitare şi se stabilesc relaţiile de parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior din străinătate
Universitatea "1 Decembrie 1918" este membră activă a Alianţei Universităţilor pentru Democraţie -AUDEM, organism de largă cooperare internaţională (96 de universităţi din 20 de state din Europa şi SUA). Participările la conferinţele internaţionale din ultimii trei ani au evidenţiat preocupările existente în Universitate pentru lărgirea sistemului informaţional şi integrarea tehnologiilor moderne în structuriile de comunicaţie Intranet precum şi optimizarea condiţiilor de trafic informaţional pe Internet.

Pentru perioada 2004 - 2008 sunt vizate următoarele obiective:

- lărgirea reţelei de cooperare europeană / internaţională prin participarea la programele SOCRATES/ERASMUS, LINGUA, LEONARDO, CEEPUS ş.a.;

- demararea programelor de vizite pregătitoare în vederea stabilirii de noi contacte;

- stimularea cooperării regionale prin schimburi de publicaţii în domeniile de interes pentru această zonă;

- organizarea programelor de studii de vară cu participare internaţională;

- extinderea relaţiilor de colaborare cu universităţi europene prin acorduri bilaterale;

- promovarea imaginii universitare în străinătate prin prezentarea paginilor WEB dinamice, reactualizate periodic, a listelor de discuţii pe diverse domenii de interes atât pentru activitatea didactică, cât şi pentru cercetarea ştiinţifică, prin mijloace audio-video;

- stimularea prezenţei cadrelor didactice la conferinţe internaţionale şi participarea lor în programele cu finanţare externă.

- atragerea de studenţi străini prin prezentări făcute pe Internet, saloane internaţionale, etc .

Capitolul 4

MANAGEMENTUL UNIVERSITAR

4.1. MANAGEMENTUL ACADEMIC ŞI MANAGEMNENTUL ADMINISTRATIV

4.1.1. Evoluţie şi context

În primele etape de funcţionare a Universităţii, organizarea şi modul de funcţionare a structurilor de conducere au fost preluate, în cea mai mare parte, de la instituţiile cu tradiţie universitară şi adaptate - în însăşi procesul constituirii lor - la particularităţile Universităţii "1 Decembrie 1918" - în contextul unei evoluţii specifice instituţiilor nou create. Structurile de conducere actuale sunt rezultatul a trei etape de evoluţie:
         - În prima etapă (anul 1991-1992) au funcţionat practic două organisme de conducere, Senatul şi Consiliul de administraţie, care au rezolvat toate problemele Universităţii.
         - În a doua etapă (1992-1995) s-au constituit structurile instituţionale minimale (facultăţi, colegii, departamente, catedre) şi serviciile social-administrative.
         - A treia etapă, deschisă prin alegerea organismelor de conducere din anul 1995/1996, a marcat procesul de constituire a structurilor specific universitare şi de punere în practică a principiului autonomiei universitare.
Continuând procesul de consolidare a structurilor universitare de conducere, Planul strategic de dezvoltare instituţională pentru perioada 2000-2004, în contextul reformei managementului universitar, a definit şi a pus în practică trei componente majore ale conducerii:
1. Conducerea previzională, centrată pe dezvăluirea şi definirea misiunii şi obiectivelor instituţiei, pe elaboarea deciziilor strategice, pentru orizonturi mari de timp, pe crearea "cadrului legislativ" (în limitele autonomiei) şi orientată asupra activităţilor de bază ale instituţiei: procesul de învăţământ, cercetarea ştiinţifică, gestiunea patrimoniului;
2. Managementul instituţional, centrat pe elaborarea şi aplicarea strategiilor de realizare optimă a obiectivelor, pe elaborarea deciziilor tactice şi găsirea modurilor eficiente de lucru;
3. Administrarea, centrată pe aspectele de execuţie şi pe domeniile serviciilor sociale pentru învăţământ, cercetare, cadre didactice, studenţi.
La nivel instituţional, schimbarea cea mai importantă în sfera conducerii a constat în specializarea a două filiere ale managemetului universitar:
      -   filiera structurilor academice, responsabilă de luarea deciziilor strategice;

- filiera structurilor administrative, responsabilă de aplicarea riguroasă a acestor decizii, în condiţii de maximă operativitate şi eficienţă.

         În acest cadru, conducerea se exercită în modul următor:
         A. Conducerea academică este realizată:
          a)      la nivel de Universitate de către: Senat, biroul senatului, rector, prorectori, secretar ştiinţific;
          b)     la nivelul facultăţilor,colegiilor şi departamentelor de către: consilii, decani (directori de colegiu), prodecani, secretari ştiinţifici, şefi de catedră/departamente;
         B. Conducerea administrativă este realizată:
          a)      la nivel de universitate de către: consiliul de administraţie, directorul general administrativ, contabil şef, secretar şef, administrator general.
          b)     la nivel de facultăţi de către: administrator şef, secretar şef.

4.1.2. Obiective strategice pentru perioada 2004-2008

Strategia managerială pentru perioada 2004-2008 se fundamentează pe condiţia esenţială a corelării managementului academic cu managementul administrativ, respectiv a corelării curiculum-ului şi organizării instituţionale cu resursele financiare, din perspectiva unui management economic eficient. Din această perspectivă, sunt vizate următoarele obiective:

- practicarea unui management eficient, întemeiat pe analiză cognitivă şi planificare strategică, pe echilibrarea optimă a raportului dintre nevoi şi resurse, dintre cheltuieli şi venituri, dintre calitate şi cost;

- perfecţionarea sistemului finanţării globale, reconsiderarea mecanismelor şi criteriilor de dimensionare şi alocare a fondurilor pe tipuri de activităţi, structuri şi direcţii de utilizare, pe baza unui sistem de standarde şi indicatori de eficienţă şi calitate;

- accentuarea autonomiei funcţionale a structurilor academice şi administrative, paralel cu amplificarea responsabilităţii fiecărei structuri privind îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, în asigurarea şi administrarea resurselor umane, financiare şi materiale necesare bunei funcţionări;

- adâncirea autonomiei financiare a Universităţii prin creşterea şi diversificarea surselor de finanţare, sporirea aportului financiar din granturi şi contracte, paralel cu o politică riguroasă de raţionalizare a cheltuielilor;

- deschiderea managementului instituţional spre mediul extern, comunicarea mai directă cu comunitatea socială, cointeresarea autorităţilor locale, a agenţilor economici şi instituţiilor în susţinerea materială şi financiară a Universităţii. Dezvoltarea instituţiei potrivit conceptului de universitate antreprenorială.

4.1.3. Direcţii de acţiune şi măsuri

- Strategia managerială continuă direcţiile definite în Planul strategic de dezvoltare instituţională pentru perioada 2000-2004 şi se fundamentează pe definirea a două componente (niveluri) ale conducerii:

a) conducerea previzională este centrată pe definirea misiunii şi obiectivelor Universităţii, pe elaborarea deciziilor strategice şi crearea cadrului legislativ de funcţionare a instituţiei şi se întemeiază pe studii şi prognoze privind dezvoltarea Universităţii în contextul mutaţiilor pe plan socio-economic, ştiinţific şi academic. Conducerea previzională este asigurată de Senat, prin comisiile de specialitate, care întocmesc studii, proiecte şi rapoarte în domeniile de care răspund;
b) managementul instituţional este centrat pe aplicarea eficientă şi operativă a strategiilor şi deciziilor şi realizarea obiectivelor privind funcţionarea şi dezvoltarea Universităţii, pe elaborarea deciziilor tactice şi găsirea modurilor eficiente de lucru.

- Strategia financiară se integrează în planul de ansamblu al dezvoltării Universităţii, ca o componentă ce trebuie luată în considerare în fiecare domeniu şi în fiecare sector al activităţii şi al organizării instituţionale (curriculum, state de funcţii, număr de studenţi, conducere, administraţie etc.), urmând ca în fundamentarea indicatorilor de aplicare a strategiei financiare să se aibă în vedere:

a) creşterea autonomiei financiare a Universităţii, ca fundament al oricărei forme de autonomie, prin creşterea veniturilor proprii şi buna utilizare a alocaţiilor bugetare, astfel încât să se diminueze dependenţa Universităţii de fluctuaţiile alocaţiilor bugetare şi de instabilitatea politicii privind finanţarea învăţământului;
b) încadrarea în standardele naţionale privind cheltuielile medii unitare pe student echivalent;
c) ameliorarea structurii cheltuielilor prin raţionalizarea consumurilor şi a cheltuielilor de personal şi orientarea unei părţi tot mai importante a fondurilor spre dotări şi investiţii în mijloace şi spaţii pentru învăţământ, cercetare şi servicii.

- Strategia financiară preconizează valorificarea reformei curriculare şi a deschiderilor oferite de alinierea la standardele europene, a căror aplicare poate avea consecinţe majore în diminuarea costurilor de şcolarizare pe student. În acest sens, se vor aplica următoarele măsuri:

a) stabilirea specializărilor şi/sau pachetelor de discipline care, prin similitudini şi conexiuni de conţinut, permit organizarea procesului de învăţământ pe grupuri de specializări, cu serii comune de curs, cu posibilitatea ca diferenţierea programelor să se facă la nivelul seminariilor, laboratoarelor şi activităţilor practice;
b) încadrarea planurilor de învăţământ în limitele maxime privind numărul săptămânal de ore convenţionale şi fizice alocate activităţilor didactice, potrivit standardelor şi normelor practicate pe plan naţional;
c) respectarea raportului de 1/1, calculat în ore fizice, între activităţile de curs, pe de o parte, şi activităţile de seminar, laborator şi practică, pe de altă parte.

- Organizarea procesului de învăţământ va avea în vedere îmbinarea criteriilor de calitate cu criteriile de eficienţă financiară, urmărindu-se constituirea, prin raţionalizare, a unor disponibilităţi financiare care să permită creşterea salariilor fără creşterea globală a cheltuielilor de personal.

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Problema managementului calităţii este abordată de Universitate ca o problemă de strategie globală, care angajează toate componentele şi procesele activităţii instituţiei.

4.2.1. Obiective strategice pentru perioada 2004-2008

- asigurarea nivelului înalt de pregătire a studenţilor, în concordanţă cu standardele naţionale şi internaţionale, înzestrarea lor cu cunoştinţele şi capacităţile necesare integrării active şi eficiente în viaţa socială şi în profesiune, orientarea studenţilor spre o atitudine creatoare, critică şi independentă şi spre un comportament dinamic şi cu forţă de adaptare la situaţii noi, prin competenţă şi permanentă autoinstruire;

- corelarea ciclicizării programelor de studii cu structura pe pachete de discipline (module) a planurilor de învăţământ, pe principiul compatibilităţii studiilor pe verticală (între niveluri diferite), pe orizontală (între rute profesionale diferite, dar conexe), structurală (între facultăţi şi departamente) şi interinstituţională (între universităţi);

- corelarea organizării instituţionale cu structura şi dinamica cererii/ofertei de studii, prin organizarea ciclului I de studii în câteva domenii fundamentale, pe care să poată fi construite, în funcţie de opţiunile şi capacităţile studenţilor, variate rute profesionale, atât pe orizontală (accesul la dublă licenţă), cât şi pe verticală (accesul la studii postuniversitare şi doctorale);

- dezvoltarea şi diversificarea structurilor universitare, în acord cu direcţiile reformei învăţământului superior, cu particularităţile unei universităţi în formare, care să asigure instituţiei flexibilitatea necesară adaptării la dinamica vieţii sociale, ştiinţifice şi academice;

- creşterea ponderii cercetării ştiinţifice în ansamblu activităţii universitare, în trei direcţii prioritare:

- dezvoltarea cercetării la nivel de catedră şi departament, în relaţie directă cu evoluţia curriculum-ului şi cu nevoile procesului de învăţământ, în sensul de a promova învăţarea prin cercetare, ca formă specific academică de învăţare;

- dezvoltarea cercetării de vârf, prin centre de excelenţă, cu abordări interdisciplinare, prin colaborări externe şi granturi;

- iniţierea cercetării aplicative, pentru soluţionarea unor probleme practice, prin contract cu beneficiarii sau valorificate prin consultanţă şi audit.

- corelarea managementului academic cu managementul financiar, asigurarea unui echilibru optim între necesitatea de a limita costurile şi necesitatea de a spori cheltuielile pentru calitate;

- dezvoltarea condiţiilor de studiu şi cercetare ştiinţifică, introducerea pe scară largă a sistemelor informatice în procesul de învăţământ, în cercetare şi management, amplificarea şi diversificarea fondului de carte al bibliotecii, dotarea laboratoarelor şi cabinetelor cu tehnică modernă în sprijinul unei activităţi de învăţământ şi cercetare eficiente;

- lărgirea relaţiilor de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior şi cercetare din ţară şi străinătate şi integrarea în programele de cooperare interuniversitară.

4.2.2. Responsabilităţile managementului calităţii:

-Având în vedere necesităţile şi posibilităţile actuale ale Universităţii, responsabilităţile privind managementul calităţii sunt asumate, în cursul anului 2002/2003, de actuala structură managerială, reprezentată de rector, prorectori, director general administrativ, decani, prodecani şi administrator şef facultăţi.

Responsabilităţile privind managementul calităţii se distribuie după cum urmează:

- la nivel de Universitate, prorectorului pentru învăţământ şi organizarea instituţională care este totodată, preşedintele Comisiei pentru planificare strategică şi evaluare din cadrul Senatului universitar;

- la nivel de facultăţi, sarcinile privind managementul calităţii revin prodecanului pentru învăţământ.

La ambele niveluri, competenţa asigurării funcţionalităţii sistemelor de management al calităţii, precum şi delegarea competenţelor din acest domeniu revin:

- la nivel de universitate, rectorului;

- la nivel de facultăţi şi colegii, decanilor şi directorilor.

Din punctul de vedere al structurilor managementului calităţii, responsabilităţile revin, în principal, comisiilor pe domenii de pe lângă Senat, respectiv, preşedinţilor acestor comisii, după cum urmează:
- problemele privind compatibilitatea şi competitivitatea organizării studiilor universitare şi ale planurilor de învăţământ (curricula), precum şi cele privind calitatea prestaţiei didactice, revin preşedintelui Comisiei pentru curriculum şi procesul de învăţământ, membru al Senatului, care îndeplineşte totodată funcţia de prorector;

- problemele privind competitivitatea cercetării ştiinţifice, valoarea contractelor de cercetare şi a proiectelor prezentate la competiţia pentru granturi, revin preşedintelui Comisiei pentru cercetarea ştiinţifică universitară, membru al Senatului, care îndeplineşte totodată funcţia de prorector pentru cercetare;

- problemele privind organizarea şi calitatea studiilor postuniversitare şi doctorale intră în competenţa nemijlocită a rectorului Universităţii;

- problemele privind dezvoltarea resurselor şi utilizarea lor pentru dotări în mijloace tehnice pentru învăţământ şi cercetare revin preşedintelui Comisiei pentru resurse şi buget - finanţe, membru al Senatului;

- pe filieră administrativă, în domeniul calităţii serviciilor conexe Universităţii şi al serviciilor sociale pentru studenţi, responsabilitatea revine Directorului General Administrativ şi Administratorilor şefi ai facultăţilor.

Capitolul 5

BAZA MATERIALĂ

Strategia pentru perioada 2004-2008 vizează modernizarea dotărilor pentru învăţământ şi cercetare, îmbunătăţirea serviciilor sociale pentru studenţi, precum şi finalizarea reparaţiilor capitale la obiectivele majore ale Universităţii.

5.1. Obiective strategice pentru perioada 2004-2008

- extinderea spaţiilor de învăţământ în corelaţie cu creşterea numărului de studenţi şi dezvoltarea structurilor universitare;

- modernizarea dotărilor pentru laboratoare şi cabinete;

- introducerea tehnologiilor moderne de predare-învăţare, prin aparatură de înalt nivel;

- modernizarea dotărilor pentru cercetarea ştiinţifică.

5.2. Direcţii de acţiune şi măsuri

- Continuarea lucrărilor de reparaţii şi amenajări pentru introducerea în circuitului spaţiilor funcţionale la PALATUL APOR

- Continuarea lucrărilor de investiţii la obiectivul Căminul studenţesc, cu 210 locuri, în funcţie de alocaţiile financiare din bugetul MECT;

- Continuarea lucrărilor de reparaţii capitale la Cantina studenţească şi la noul Cămin studenţesc care a intrat în proprietatea Universităţii, prin achiziţie din venituri proprii.

- Realizarea lucrărilor şi a documentaţiei necesare pentru declanşarea investiţiei în construirea unui nou spaţiu de învăţământ (aulă şi amfiteatre) în incinta Universităţii, ca spaţiu de legătură între clădirea centrală şi clădirea Colegiului universitar.

- Dotarea a noi laboratoare şi modernizarea celor existente, cu prioritate pentru specializările care au realizări importante în cercetarea ştiinţifică;

- Se vor întreprinde demersurile necesare pe lângă autorităţile judeţene şi municipale în vederea obţinerii de noi spaţii de învăţământ, pentru bibliotecă şi laboratoare, dintre spaţiile aflate în administrarea acestor autorităţi.

Aspectele concrete ale strategiei de dezvoltare a bazei materiale a Universităţii sunt prezentate în anexele la Planul strategic

Anexa nr. 1

Situaţia numărului de studenţi

la data de 10 ianuarie 2004

Învăţământ universitar

Anexa nr. 2

Situaţia numărului de studenţi la data de 10 ianuarie 2004

Învăţământ postuniversitar

Anexa nr. 3

Prognoza privind evoluţia numărului de studenţi în perioada 2004 - 2008

Învăţământ universitar de zi de lungă şi scurtă durată

NOTĂ: Specializările propuse spre înfiinţare în perioada 2004 - 2008 sunt înscrise cu caractere italice.

Anexa nr. 4

Prognoza privind evoluţia numărului de studenţi

În perioada 2004 - 2008

Învăţământ universitar la distanţă

NOTĂ: Specializările propuse spre acreditare ID în perioada 2004 - 2008 sunt înscrise cu caractere italice.

Anexa nr. 5

Prognoza privind evoluţia numărului de studenţi

În perioada 2004 - 2008

Învăţământ postuniversitar

NOTĂ: Specializările propuse spre înfiinţare în perioada 2004 - 2008 sunt înscrise cu caractere italice.

Anexa nr. 6

Situaţia actuală şi prognoza privind evoluţia posturilor didactice

şi a personalului didactic în perioada 2004 - 2008

A. Situaţia centralizată pe Universitate

Anexa nr. 7

Situaţia actuală şi prognoza privind

personalul de cercetare şi tehnico-administrativ

al structurilor de cercetare ştiinţifică

Perioada 2004 - 2008

Anexa nr. 8

Strategia Facultăţii privind dezvoltarea cercetării

ştiinţifice în perioada 2004-2008

Situaţia actuală şi prognoza privind evoluţia structurilor de cercetare

Anexa nr.9

Situaţia actuală şi prognoza privind granturile/contractele/programele de cercetare

Anexa nr. 10

SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PROGNOZA

privind personalul tehnic, economic şi administrativ pe structuri şi compartimente

Perioada 2004 - 2008

Anexa nr.11

PORTOFOLIU DE CLĂDIRI ŞI SPAŢII

ÎN PROPRIETATEA UNIVERSITĂŢII

A. SPAŢII ÎN PROPRIETATEA UNIVERSITĂŢII

CORPUL A - Centrul de cercetare
CORP B - Procesul de învăţământ
CORPUL C - Procesul de învăţământ
CORPUL D - Procesul de învăţământ
CANTINA - Procesul de învăţământ, cercetare, administraţie
CĂMIN STUDENŢESC nr.1 - Funcţional, str.V.Alecsandri
CĂMIN STUDENŢESC nr.3 - Funcţional, str. V. Goldiş
CĂMIN STUDENŢESC nr.2 - Punere în funcţiune în 2004,. Str.V.Alecsandri
PALATUL APOR - Nefuncţionale, stadiu de reparaţii capitale

B. SPATII ÎN ADMINISTRAREA UNIVERSITĂŢII

CLĂDIRE FACULTATEA DE TEOLOGIE
CLĂDIRE COLEGIL BLAJ

C. DESCRIEREA CLĂDIRILOR ŞI SPAŢIILOR

CORPUL A - Baza de cercetări cu Utilizatori Multipli şi Biblioteca Virtuală

ALTE SPAŢII ÎN PROPRIETATEA UNIVERSITĂŢII

CAMIN STUDENTESC Nr.1- Funcţional , str.V.Alecsandri- 196 locuri
CĂMIN STUDENŢESC Nr. 3 - Funcţional, str.V.Goldiş - 115 locuri
CAMIN STUDENŢESC Nr.2 - Pus în funcţiune în 2004, str. V.Alecsandri -210 locuri

PALATUL APOR - Nefuncţional, stadiu de reparaţii capitale

SPAŢII ÎN ADMINISTRAREA UNIVERSITĂŢII

CLĂDIRE FACULTATEA TEOLOGIE

PARTER

TAS I -SUPRAFAŢA 54,3 MP

TAS II - SUPRAFAŢA 54,3 MP

TAS III - SUPRAFAŢA 54,3 MP

TAS IV - SUPRAFAŢA 54,3 MP

ETAJ I

TL I - SUPRAFAŢA 56,6 MP

TL II - SUPRAFAŢA 56,6 MP

TL III - SUPRAFAŢA 56,6 MP

TL IV - SUPRAFAŢA 56,6 MP

ETAJ II

TP I - SUPRAFAŢA 56,6 MP

TP II - SUPRAFAŢA 56,6 MP

TP III - SUPRAFAŢA 68,2 MP

TP IV - SUPRAFAŢA 56,6 MP

ETAJ III

AULA „ DUMITRU STĂNILOAIE" - SUPRAFAŢA 223 MP

2. CLĂDIRE COLEGIUL BLAJ

PARTER

1. BIROU DIRECTOR - SUPRAFAŢA 33 MP

BIROU SECRETAR - SUPRAFAÂŢA 17,60 MP
SALA DE CURS EMINESCU 57,78 MP
SALA DE CURS TITEICA 57,15 MP
BIBLIOTECĂ 49,39 MP
HOL 61,66 MP
GRUP SOCIAL BĂRBAŢI -SUPRAFAŢA- 31,20 MP

TOTAL PARTER 307,78 MP

ETAJ

CATEDRA 1 - SUPRAFAŢA - 17,24 MP
CATEDRA 2 - SUPRAFAŢA- 32,72 MP
SALA CURS - SUPRAFATA -58,42 MP
AULA - SUPRAFAŢA - 77,49 MP
SALA SHAKESPEARE - SUPRAFAŢA - 48,40 MP
GRUP SOCIAL - SUPRAFAŢA - 31,20 MP
HOL - SUPRAFAŢA - 61,88 MP

TOTAL ETAJ 327,35 MP

TOTAL GENERAL 635,13 MP

ANEXA 14

PROGNOZA

privind necesarul de dotări pentru învăţământ şi

cercetare ştiinţifică pentru anul 2004-2008

Contact

Universitatea „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia

Alba Iulia, Strada: Gabriel Bethlen Nr.5,

Cod Postal: 510009

Tel:+40-0258-806130,+40-0258-806273

Fax:+40-0258-812630

E-mail: cond@uab.ro